Comisia Europeană a propus noi norme menite să împiedice cele mai mari și mai complexe bănci să se implice în activitatea riscantă de tranzacționare în cont propriu, dar criticii cred că schimbările nu vor fi prea mari până când nu va avea loc o separare structurală a riscurilor asociate activităților de tranzacționare ale băncilor, de funcția acestora de atragere de depozite.
Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat măsuri de însoțire menite să crească transparența anumitor tranzacții din sectorul bancar paralel. Aceste măsuri completează reformele cuprinzătoare deja întreprinse pentru consolidarea sectorului financiar al UE, potrivit site-ului ec.europa.eu.
Pachetul de măsuri:
- va interzice tranzacționarea în cont propriu a unor instrumente financiare și mărfuri, adică tranzacționarea în nume propriu cu unicul scop de a aduce profit băncii. Această activitate implică multe riscuri, dar nu aduce beneficii concrete clienților băncii sau economiei în sens mai larg;
- va conferi autorităților de supraveghere competența și, în anumite cazuri, obligația de a solicita transferul altor activități de tranzacționare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pieței, produsele derivate complexe și operațiunile de securitizare) în scopul de a separa entitățile juridice care efectuează tranzacții din cadrul grupului („crearea de filiale”). Prin aceasta se urmărește evitarea riscului ca băncile să eludeze interdicția desfășurării anumitor activități de tranzacționare angajându-se în tranzacționări în cont propriu ascunse care devin prea importante sau au un efect de levier prea mare și au potențialul de a supune riscurilor întreaga bancă și sistemul financiar în ansamblu. Băncile vor avea posibilitatea de a nu-și separa activitățile în cazul în care pot demonstra în mod satisfăcător autorității care asigură supravegherea lor că riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace;
- va furniza norme privind legăturile economice, juridice, de guvernanță și operaționale între entitatea separată care efectuează tranzacții și restul grupului bancar.
După prăbușirea companiei Lehman Brothers de pe Wall Street, în 2008, liderii mondiali au afirmat că o serie de bănci cu probleme sunt ”prea mari ca să dea faliment”. Cu toate acestea, pe parcursul crizei multe din băncile de top din Europa au continuat să crească.
Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Propunerile de astăzi sunt ultimele elemente necesare pentru a completa revizuirea cadrului de reglementare a sistemului bancar european. Aceste acte legislative vizează un număr mic de bănci de dimensiuni foarte mari care, altfel, ar putea fi în continuare prea mari pentru a se prăbuși, a căror salvare ar fi prea costisitoare și a căror rezoluție ar fi prea complexă. Măsurile propuse vor consolida și mai mult stabilitatea financiară și vor asigura faptul că nu se ajunge la situația în care contribuabilii plătesc pentru erorile băncilor. Propunerile de astăzi vor furniza un cadru comun la nivelul UE, necesar pentru a garanta faptul că diferitele soluții naționale nu creează divergențe în Uniunea bancară și nu subminează funcționarea pieței unice. Propunerile sunt atent calibrate pentru a se asigura un echilibru delicat între stabilitatea financiară și crearea unor condiții propice pentru acordarea de împrumuturi în favoarea economiei reale, lucru deosebit de important pentru competitivitate și creșterea economică.”
Chiar dacă proiectul va fi adoptat, ceea ce nu e deloc sigur, noile reguli vor produce efecte abia în 2017 sau chiar mai târziu, la zece ani de la declanșarea crizei bancare în Europa și la aproximativ doi ani după măsuri similare luate în SUA, potrivit Euractiv.com.
Introducerea unor măsuri dure de reformă se lovește de opoziția Germaniei și Franței, care vor face orice pentru a-și proteja băncile fanion.
Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schauble, a spus marți că a îndemnat Comisia să ”gândească cu atenție” când elaborează setul de măsuri.
Presiunile de la Berlin și Paris par să fi dat roade. Sven Giegold, un influent deputat german din Parlamentul European, a spus că Michel Barnier, comisarul însărcinat cu elaborarea noilor reguli, trebuie să facă un pas înapoi.
”Barnier nu poate să le țină piept Franței și Germaniei”, a spus deputatul. ”Setul de măsuri este unul birocratic și ineficient. Chiar dacă se afirmă că o serie de tipuri de tranzacții trebuie izolate, există o mulțime de excepții”.
Sven Giegold, dar și alții cred că noile reglementări sunt prea firave pentru a fi aplicate marilor bănci europene, blamate că fac tranzacții riscante pe o piață a ”derivatelor” de multe miliarde de dolari.
Setul de măsuri are la bază sfaturi venite de la un grup condus de guvernatorul Băncii centrale a Finlandei, Erkki Liikanen.
El a sugerat ca tranzacțiile riscante ale marilor bănci să fie separate și gestionate de alte entități juridice. Acestea trebuie să aibă propriul capital, pentru a diminua riscurile.
Oricum, noile reguli trebuie să înlăture fenomenul ”prea mare pentru a se prăbuși”, spun unii critici.
Aici intervine rezistența Franței care vrea să-și protejeze marile bănci, cum ar fi BNP Paribas sau credit Agricole, esențiale pentru finanțarea economiei.
Pe de altă parte Berlinul apără Deutsche Bank, care deține active de mai mult de 1600 de miliarde de euro, echivalentul a două treimi din economia Germaniei, și care finanțează companiile germane de top.
