vineri

28 ianuarie, 2022

Comisia Europeană ghidează politica fiscală prin pandemie: Cheltuieli publice reduse treptat, dar compensate cu impozit pe profit mai mic și stimularea muncii

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 martie, 2021

Economia Europei ar putea reveni și avansa la fel ca în anii 1920, sau ar putea suferi încă mulți ani din cauza mutațiilor coronavirus. Atâta vreme cât ambele scenarii rămân în egală măsură posibile, guvernele UE ar trebui să mențină un ritm ridicat al cheltuielilor, spune Comisia Europeană într-un proiect de ghid de politică fiscală consultat de Politico.

În acest ghid, Comisia Europeană anunță că a stabilit șase politici generale pe care guvernele UE ar trebui să le urmeze atunci când își planifică bugetele pentru anul 2022. Miniștrii de Finanțe vor dezbate acest ghid de politici fiscale în jurul datei de 15 martie, apoi Comisia va propune, la sfârșitul lunii mai, măsuri mai aprofundate, inclusiv recomandări naționale.

Planul B: reducerea impozitelor pe profit și stimularea fiscală a muncii

Pentru Comisie, provocarea imediată este cum să îndepărteze anul viitor economia de sprijinul public, fără a lăsa totuși afacerile și angajatorii expuși la recuperarea post-pandemică.


Cheltuielile publice vor trebui în cele din urmă să fie reduse înainte ca datoria publică să devină imposibil de gestionat. Mai ales că semnalul de alarmă a apărut: nivelul datoriei externe a statelor din zona euro se apropie rapid de cota de 100% din PIB.

(Citiți și: ””T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)

Coordonarea politicii fiscale a UE, care ar trebui să se adapteze circumstanțelor în schimbare, va fi esențială pentru sănătatea economică a blocului, arată Comisia Europeană.

Odată ce criza sanitară ar fi depășită, guvernele ar trebui să pivoteze treptat către măsuri fiscale mult mai specifice”, recomadă Comisia Europeană.

Până la acel moment însă, Comisia va recomanda guvernelor să se concentreze pe ajutorarea companiilor viabile, care mai toate se zbat să își asigure fluxurile de numerar. Ca recomandări specifice, Comisia va indica reducerea temporară a impozitelor pe profit și stimularea fiscală a muncii.

Fiscalitatea din România în oglindă cu sugestiile Comisiei Europene


Gabriel Biriș (foto), expert în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, spune că România ar putea urma indicațiile Comisiei Europene, însă cu condiția prealabilă de a redeschide dezbaterile legate de fiscalitate și de a corecta problemele de sistem.

Între aceste probleme, Gabriel Biriș semnalează:

”În ceea ce privește impozitul pe profit, să ne amintim că doar 5% dintre firmele din România plătesc acest tip de impozit, majoritatea firmelor având statut de IMM după ridicarea plafonului cifrei de afaceri la 1 milion de lei. Dacă discutăm de fiscalitatea companiilor, cred că prima dată ar trebui să discutăm de egalitate de tratament…. În ceea ce privește impozitarea muncii, ce putem face este să eliminăm mai întâi scutirile, să eliminăm o lungă serie de excepții instituite, de tipul reducerilor acordate pentru profesii liberale, drepturi de autor etc., concomitent cu o reducere de cote”.

Toate studiile economiei românești relevă faptul că România este singura țară din Europa Centrală și de Est al cărei nivel agregat de colectare a veniturilor fiscale a scăzut pe parcursul primilor zece ani de calitate de stat membru al UE. În 2019, veniturile generale ale statului au constituit 31,7% din PIB în România, al doilea cel mai scăzut nivel din UE.

Asta în condițiile în care statul român se bazează în mod covârșitor pe impozitarea consumului și a muncii, favorizând plătitorii de impozite pe capital și proprietate.

Cota standard de impozit pe profit este de 16%, una dintre cele mai scăzute din UE.

Deși constituie o parte mică din sistemul fiscal din România – taxele pe proprietate nu au reprezentat decât 0,6% din PIB în 2017-2019.

De cealaltă parte, impozitarea muncii este la un nivel ridicat față de majoritatea statelor UE: în România, angajatul plătește CAS 25%, Sănătate 10%, impozit pe venit 10%. Angajatorul plătește 2,25% contribuție asigurătorie de muncă.

Comisia repetă obsesiv: nu reunțați prea repede la ajutoarele oferite economiilor

Potrivit proiectului de ghid de politică fiscală citat de Politico, Comisia Europeană ar urma să mențină suspendarea regulilor de deficit ”cel puțin până în 2023”.

În debutul crizei economice provocate de pandemie, Comisia a suspendat pragul maxim acceptat de deficit de 3% din PIB, dând astfel posibilitatea guvernelor să amortizeze o probabilă recesiune istorică generată de criza sanitară.

În acest moment, calea pe care va merge economia europeană va fi determinată, pe de-o parte, de cât de virale vor fi mutațiile suferite de coronavirus și, pe de altă parte, de succesul lansării de vaccinuri și al campaniilor naționale de vaccinare, afirmă Comisia Europeană.

(Citiți și: ””ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

„O explozie de optimism post-criză ar putea sta la baza eliberării acumulărilor puternice de proiecte de investiții și a cererii”, arată analiza Comisiei Europene, care reține însă și alternativa: „Dezavantajul este că pandemia se poate dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt, riscând să lase cicatrici profunde în țesătura economiei europene”.

Această ipoteză ar conduce ”la falimente, la creșterea șomajului pe termen lung și la o creștere a inegalităților”, avertizează Comisia, care transmite statelor membre indicația de a nu renunța prea repede la sprijinul acordat economiei.

Guvernele zonei euro au cheltuit împreună echivalentul a 4% din Produsul Intern Brut pentru a-și sprijini economiile, de când Bruxelles-ul a suspendat Pactul de stabilitate și creștere.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Analiza Comisiei arată că aceste măsuri au funcționat: Sprijinul pentru angajații trimiși în concedii și garanțiile de împrumut au păstrat locurile de muncă a 20 la sută dintre lucrătorii din UE, protejând una din patru companii de stres financiar profund anul trecut.

Comisia mai spune că și Mecanismul de Recuperare și Reziliență ( 672,5 miliarde euro) își va aduce aportul la susținerea economiilor, în special prin trecerea spre digital și verde. Potrivit Comisiei Mecanismul de Recuperare și Reziliență va contribui cu o creștere economică de 2% în următorii ani, cu condiția ca toate granturile să fie acordate și măcar jumătate dintre credite să fie utilizate.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr