Comisia de la Veneția a emis vineri seara opinia pe cele 3 legi ale justiției adoptate de România, formulând o serie de recomandări autorităților de la București.
Este un aviz de urgență, Comisia transmițând că regretă graba procedurii de adoptare și faptul că aceasta a fost nu a fost solicitată în timp util pentru a pregăti un aviz cu privire la proiectele de lege și că ar trebui să se ocupe de legile adoptate legile adoptate în cadrul procedurii de urgență.
Legile analizate de Comisia de la Veneția sunt: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Legile au fost adoptate de Parlament, iar președintele Iohannis le-a promulgat fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția așa cum recomanda Comisia Europeană.
Recomandările Comisiei de la Veneția
Avizul Comisiei poate fi consultat AICI-LINK
- ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu numai pentru preşedinţii de instanţe şi parchete;
- procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi şeful DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp şi fără posibilitatea de reînnoire
- procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor
- ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de Interne.
”În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanţă condiţiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice ţară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică (…) sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la prevederile lor în sensul intenţionat”, mai arată specialiştii.
Comisia de la Veneţia apreciază că ”este esenţial ca toţi actorii relevanţi pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiţiei şi preşedintele Republicii) să colaboreze într-un spirit de cooperare loială pentru a se asigura că justiţia este aplicată în mod corespunzător în România”, se mai arată în aviz.
Comisia precizează că nu a putut aprofunda toate aspectele legislative
Comisia de la Veneţia ”regretă” faptul că autorităţile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de legi privind sistemul de justiţie din România şi au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgenţă.
”În cadrul procedurii de urgenţă, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate şi lungi legi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor şi nivelul de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate şi în Rezoluţia 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022”, se arată în Aviz.
Având în vedere că acesta este un aviz de urgenţă, ”Comisia de la Veneţia nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, aceste trei legi par să se îndrepte în direcţia corectă”.
Aspecte pozitive semnalate
Comisia de la Veneția notează și elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu există sau
nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA.
În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un aspect pozitiv și un grad important de transparență.
De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonații procurori trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine.
Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT.
În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul Justiției poate viza doar chestiuni manageriale.
***
