Cabinetul Marcel Ciolacu a aprobat în ședința de luni virarea a 1.15 de miliarde de lei, din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din MJ.
Decizia vine după întrevederea pe care premierul Ciolacu a avut-o joi cu președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu, o discuție în care s-a stabilit eliminarea din „Ordonanța trenuleț” (OUG ce cuprinde măsurile de austeritate gândite pentru a reduce deficitul bugetar din 2024), a referirilor la plata eșalonată a acestor drepturi salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri.
Toate sumele vizează obligațiile statului pe anul în curs.
Nota de fundamentare a proiectului de HG precizează însă că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie la capitolul 61.01 Ordine publică și siguranță națională”, titlul 10 „Cheltuieli de personal” este de 2.145.500 mii lei credite de angajament şi credite bugetare şi la titlul 59 ”Alte cheltuieli”este de 747.500 mii lei”.
Ce sume vor fi eliberate din Fondul de rezervă
- Suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție cu suma totală de 767 milioane lei (639 de milioane plus penalități de 128 milioane lei). Suma este destinată achitării drepturilor de natură salarială stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din Înalta Curte de Casație și Justiție şi din cadrul celorlalte instanțe judecătorești, pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în anul 2023, precum și a accesoriilor aferente acestor drepturi, calculate potrivit legii.
- Ministerului Public i se suplimentează bugetul cu 333 de milioane de lei, destinată exclusiv plății drepturilor salariale restante în anul 2023, aflate în tranșa a cincea de plată, pentru personalul Ministerului Public pentru care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.
- Bugetul Ministerului Justiției crește cu suma de 27,300 milioane de lei și 8,700 milioane. Alte 12,370 milioane sunt alocate, prin Ministerul Justiției, pentru Administrația Națională a Penitenciarelor și Institutul Național de Expertize Criminalistice.
Datorii uriașe ale statului către angajații din Justiție, recunoscute de judecători
Reamintim că sumele provin din majorările salariale pe care sistemul și le-a acordat singur în instanță, în cadrul unui fenomen litigios ce crește exponențial și înghite bucăți tot mai mari din cheltuielile de personal ale statului, au fost impuse reatroactiv prin hotărârile judecătorilor.
Un document al Ministerului Finanțelor estima la peste 16 miliarde de lei totalul acestor sume și atrăgea atenția asupra presiunii pe care aceste fonduri o pun pe bugetul de stat.
Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, cereau specialiștii din MF în documentul respectiv, altfel, avertizau aceștia, se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.
”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”, spunea autorii documentului, funcționari din MF.
(Citește și: Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație)
Articolul din OUG care a stârnit furia magistraților
Aceste restanțe salariale figurau în variantele inițiale ale proiectului Ordonanței trenuleț, însă au fost scoase, după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a declarat neconstituționale și mai multe instanțe au anunțat că, în semn de proteste, vor amâna toate dosarele, cu excepția urgențelor.
Cum arăta articolul privind eșalonarea și plata drepturilor salariale restante:
Art. VIII – (1)
- (1) Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiției prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora și neplătite până la data de 31.12.2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanță care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale.
- (2) Prin derogare de la legislatia privind datoria publica, titlurile de plată emise prin sistemul trezoreriei statului potrivit alin. (1) sunt instrumente de datorie publica și nu sunt purtătoare de dobânzi.
- (3) Titlurile de plată sunt nominale și netransmisibile.
- (4) Fiecare ordonator de credite are obligația de a stabili suma totală de plată restantă la data de 31.12.2023 pentru fiecare persoană în parte, cu dobânda aferentă pentru sumele rezultate din hotărâri judecătorești, calculată până la acea dată, defalcată în suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată, și să o comunice Ministerului Justiției în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Pentru sumele stabilite prin acte administrative nu se datoreaza dobanda pana la data de 31.12.2023.
- (5) În termen de maxim 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), Ministerul Justiției centralizează datele pentru fiecare ordonator principal de credite în parte si transmite Ministerului Finanțelor în vederea emiterii titlurilor de plată datele pentru fiecare persoană în parte, cu datele de identificare ale acestora si cu sumele defalcate conform alin. (4).
- (6) Ministerul Finanțelor emite și comunică titlurile de plată pentru fiecare persoană beneficiară în parte, pe baza datelor comunicate conform alin. (5) în termen de 60 de zile de la primirea acestora. Titlurile de plată cuprind suma netă la care se adaugă contribuțiile și impozitele datorate pentru perioada pentru care s-au acordat, inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată daca este cazul.
- Valoarea nominală a titlului de plată este egală cu suma netă comunicată de Ministerul Justiției potrivit alin (4) inclusiv eventualele cheltuieli de executare și de judecată. Sumele reprezentând CAS, CASS si impozit pe venit aferente drepturilor prevăzute la alin. (5) se cuprind în bugetele OPC in anul in care are loc rascumpararea și se virează la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și la buget fondurilor speciale, după caz, de către acesta în contul beneficiarului.
- (7) Ministerul Finanțelor până la data de 31 decembrie a fiecărui an, rascumpara valoarea nominala din bugetul de stat, in sapte rate egale, incepand cu anul 2024, prin unitățile trezoreriei statului. Valoarea ratei anuale rascumparate de Ministerul Finantelor se actualizează cu indicele prețurilor de consum aferent anulu anterior celui în care se face rascumpararea, comunicat de Institutul Național de Statistică, si constituie suma anuala care se plateste fiecarui beneficiar.
- (8) Ministerul Justiției si ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (4) raspund de corectitudinea datelor comunicate conform alin. (5) Ministerului Finanțelor.
- (9) Orice executare silită a sumelor prevăzute la alin. (1), nu poate începe sau, după caz, se suspendă de drept la data de 31.12.2023. Executarea silită încetează de drept la achitarea ultimei rate din titlu de plată.
- (10) Continuarea executării silite după suspendarea de drept şi până la încetarea acesteia constituie abatere disciplinară şi poate fi sancţionată, în funcţie de gravitatea faptei, cu excluderea din profesie, dacă faptele nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, iar actele de executare efectuate în
acest interval sunt nule de drept. - (11) Constatarea şi sancţionarea abaterii disciplinare se realizează în condiţiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- (12) În aplicarea prevederilor prezentului articol Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției elaborează norme metodologice de aplicare pe care le supun spre aprobare Guvernului prin hotârare.
****
