China vs Finlanda: sisteme educaționale total diferite, performanțe școlare similare. Cum procedează, de fapt, fiecare - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

China vs Finlanda: sisteme educaționale total diferite, performanțe școlare similare. Cum procedează, de fapt, fiecare

7 ianuarie, 2020

La proba de Citire a PISA, probă pe care s-a centrat testarea din 2018, Finlanda a înregistrat un scor mediu de 520 de puncte, cu șase puncte sub cel obținut în 2015.
Involuția consolidează trendul descendent de la ultimele testări, trend ce a și făcut ca Finlanda să piardă în 2012 statutul de țară UE cu cele mai ridicate scoruri la PISA.

(Citiți și: ”Ministrul Educației, despre rezultatul testelor PISA: Nu trebuie să ne îngrijorăm, testul se referă la aplicarea cunoștințelor, nu la cunoștințe”)

De pe continentul european, cel mai bine plasată este Estonia, care a preluat conducerea în 2015.

La celălalt capăt al lumii, elevii din Beijing, Shanghai, Jiangsu and Zhejiang (B-S-J-G, din China) s-au desprins de pluton și au urcat vertiginos, de la 494 puncte la PISA 2015, la 555 de puncte, în 2018. Ele sunt, de altfel, Sunt, de altfel, singurele la nivelul 4, maximum posibil.


Dincolo de faptul că atât Finlanda, cât și China au politici educaționale foarte elaborate și monitorizează permanent evoluțiile, cele două sisteme sunt radical diferite.

(Citiți și: ”O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi”)

Compararea lor pe câțiva indicatori face însă ușoară alegerea oricărui guvern din această lume care și-ar propune preluarea unuia dintre cele două modele.

B-S-J-G surclasează tot

Aproximativ 77% dintre elevii din OECD au atins cel puțin nivelul 2 de Citire, de la care se consideră că este alfabetizat,  adică poate identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, poate găsi informații bazate pe criterii explicite, deși uneori complexe, și poate emite opinii despre forma sau scopul textelor atunci când lise cere acest lucru.


În cele patru provincii chineze, ponderea elevilor cu rezultate de cel puțin nivel 2 este de peste 85%, un procent ce mai este atins Canada, Estonia, Finlanda, Hong Kong (China), Irlanda, Macao (China), Polonia și Singapore au participat la acest nivel sau mai mare.

Acest cvartet chinezesc (B-S-J-G) se plasează pe primul loc și la probele de Matematică și Știință.

Matematică:

Știință:

China nu participă la PISA cu întreaga țară, ci doar câteva mari rgeiuni și administrații. Cele patru provincii cuprinse în B-S-J-G sunt departe de a reprezenta China ca întreg, dar mărimea fiecăreia dintre ele corespunde unei țări OECD standard, iar populația lor totală este de 180 de milioane de persoane, menționează Raportul OECD.

În aceste patru regiuni, cei 10% cel mai dezavantajați elevi au rezultate mai bune decât cele ale elevilor medii din OECD și similare celor obținute de cei 10% cel mai avantajați elevi din unele state OECD.

Ceea ce face remarcabilă reușita lor este că nivelul de venituri al acestor patru regiuni este cu mult sub media OECD, menționează experții OECD.

Timpul de învățare – cu peste 20 de ore mai lung în China, față de Finlanda

Sistemele de educație din cele 79 de state participante la PISA 2018 sunt diferite, de la bani, până la metode și curriculă și atmosfera din școli.

Unul dintre elementele care diferă foarte mult în ecuația succesului unor țări este timpul destinat învățării.

Finlanda se menține în top (chiar dacă la Matematică a înregistrat căderi importante, după 2003), chiar dacă elevii alocă cel mai puțin timp din lume învățării.

La polul celălalt se află Emiratele Arabe Unite, cu cel mai extins timp destinat învățării, pe săptămână, dar cu rezultate slabe.

În B-S-J-G, rezultatele care i-au propulsat pe primul loc se obțin cu peste 20 de ore de muncă în plus, comparativ cu elevii finlandezi:

Finlanda: Cea mai bună școală este cea mai apropiată

Finlanda este țara cu cea mai mică variație de performanță între școli – de doar 7%.

O situație de neconceput în România, de exemplu, unde există licee în care niciun elev nu reușește să promoveze la Bacalaureat, după cum există și licee de elită, cu rate de promovare de 100%.

(Citiți și:” PISA 2018 – cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani: Record al analfabetismului funcțional pentru elevii români – 44%”)

Cele două situații extreme au generat și comportamente diferite în alegerea școlii:

  • În Finlanda se spune că cea mai bună școală este cea mai apropiată de casă
  • În București, familiile își schimbă în acte domiciliul pentru a le oferi copiilor șansa de a merge la o grădiniță bună.

În Israel, procentul este 78%.

China înregistrează și ea decalaje consistente între performanțele școlilor, în pofida eforturilor de a urca unitățile mai slabe la nivelul celor foarte bune:

 

Pe de altă parte, cei din B-S-J-G mai au mult până să îmbunătățească rezultatele în ceea ce privește bunăstarea emoțională a elevilor, capitol la care excelează Finlanda.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Din 2000, PISA a arătat că un sistem performant poate oferi nu doar educație de calitate, ci și oportunități de învățare egale pentru toți elevii și bunăstare emoțională, un concept tot mai important în sistemele occidentale.

Finlanda este cea care bifează scoruri ridicate la procentele de elevi mulțumiți de viața lor, care nu se simt outsideri în școală și nu se tem pentru viitorul lor atunci când au un eșec.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nici nu îi trece prin cap autorului să explice ce înseamnă „OECD”, dacă tot folosește termenul de 10 ori, de parcă se subînțelege că toată lumea știe ce înseamnă.

  2. Nici nu îi trece prin cap autorului să explice ce înseamnă „OECD”, dacă tot folosește termenul de 10 ori, de parcă se subînțelege că toată lumea știe ce înseamnă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nici nu îi trece prin cap autorului să explice ce înseamnă „OECD”, dacă tot folosește termenul de 10 ori, de parcă se subînțelege că toată lumea știe ce înseamnă.

  2. Nici nu îi trece prin cap autorului să explice ce înseamnă „OECD”, dacă tot folosește termenul de 10 ori, de parcă se subînțelege că toată lumea știe ce înseamnă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr