Cheltuielile cu salariile bugetarilor aproape s-au dublat în ultimii cinci ani, potrivit datelor oficiale furnizate de ministerul Finanțelor. De la circa 52 miliarde de lei în anul 2015, s-a ajuns anul trecut la depășirea semnificativă a pragului de 100 de miliarde de lei.
Totodată, ponderea în PIB a sumelor destinate angajaților statului a urcat de la 7,3% la 9,8%.
Avansul de la an la an s-a amplificat de la circa 5 miliarde de lei în plus acordați în 2016 față de 2015, la peste 12 miliarde de lei în 2017 și câte 16 miliarde de lei suplimentar în 2018 și 2019.
Ceea ce a condus la o creștere peste posibilitățile rezultate din avansul, altminteri robust al PIB, pe fondul unor venituri bugetare afectate de măsuri luate în contrasens, de relaxare fiscală (scăderea TVA, scăderea cotei de impozit pe venit etc.).
Desigur, se poate argumenta faptul că această creștere s-a produs în termeni nominali, motiv pentru care s-ar impune o comparație cu evoluția PIB, cea care ar fi trebuit să fie sursa de bază pentru avansul salarial. Din păcate, se poate vedea că majorarea de 97% a sumelor alocate pentru salariile bugetarilor a fost dublă în raport cu creșterea de 49% a PIB în același interval de timp.
Execuția bugetară pe prima jumătate a anului 2020 arată o temperare a ritmului de creștere al cheltuielilor cu personalul bugetar, cu o majorare de la circa 51 miliarde lei în S1 2019 până la 53,3 miliarde de de lei în S1 2020 (+4,5%), ceea ce ar putea însemna evitarea la limită a trecerii pragului critic de 10% din PIB.
Dar asta numai dacă se va realiza nivelul estimat în prezent pentru rezultatul economic pe 2020, de 1.082,14 miliarde lei. Reamintim că, urmare a efectelor pandemiei declanșate la finele primului trimestru, nivelul PIB prevăzut la întocmirea bugetului pe acest an a fost revizuit în jos cu aproape 60 de miliarde de lei.
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)
O diminuare mai mare cu încă 20 de miliarde de lei (prognoza CE este de -6% în termeni reali față de -1,9% cea făcută de Comisia Națională de Prognoză) ar trimite cheltuielile cu salariile bugetarilor la peste zece procente din PIB. Ori, pe fondul cheltuielilor sanitare impuse de pandemie deja am ajuns la un deficit de circa 45 de miliarde de lei față de cele 73 de miliarde prevăzute la cea mai recentă rectificare.
În acest context, dincolo de majorarea alocațiilor pentru copii și de majorarea pensiilor, ambele trecute prin procesul legislativ și pentru care se încearcă o eșalonare a cuantumului creșterilor, mai avem și legea153/2017. Lege care prevede creșteri anuale în patru etape egale pentru atingerea unor salarii majorate ale bugetarilor ( în sănătate s-a mers pe acordarea integral din 2018), așa cum au fost ele stabilite pentru anul 2022.
Evident, și în acest caz, s-a luat de bună prognoza unor creșteri sistematice de circa 5% ale PIB în fiecare an, în baza cărora să se acorde sumele stabilite prin lege pe principiul deja universal aplicat al „pielii ursului din pădure”. Atenție mare, însă, avem astfel un al treilea factor major de presiune pe un deficit bugetar raportat la un PIB în scădere și care, în cel mai fericit caz, ar putea să reia în 2022 creșterea de acolo de unde ajunsese în 2019.
(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)
Oricum am încerca să tragem plapuma bugetară peste cele trei capitole de cheltuieli deja antamate prin lege și în curs de acordare, nu vom reuși să le acoperim satisfăcător. Se vor genera discuții și vor apărea nemulțumiri, indiferent care dintre cele trei segmente, copii, pensionari și bugetari va fi favorizat.
De aceea, poate că ar trebui să mergem pe un principiu simplu și de bun-simț, de a pune majorările în stand-by. Pentru că dacă nu avem creștere economică, nu putem avea nici un fel de creștere sustenabilă. Până când PIB-ul nu pornește din nou în sus și se reintră în premiza care a stat la baza votării majorărilor de venituri.
Orice altă alocare de bani pe sistemul „no matter what” ( a se traduce nu ne interesează economia, unde-i lege nu-i tocmeală ș.a.m.d.) se va face ori prin diluarea valorii banilor, ori prin diluarea viitorului țării. Obligată să se împrumute pe decenii de acum înainte pentru consumul prezent, la cele mai mari costuri din UE.
3 răspunsuri
Numai la unii bugetari salariile s-au dublat sau au crescut foarte mult. Marea problema este in administratia publica locala unde inechitatile si discriminarile salariale de la un judet la altul, sunt extrem de mari, pentru aceasi functie, vechime si atributii din fisa postului, depasind 25%, adica 2500-3000 de lei diferenta salariala, de exemplu, de la un CJ la alt CJ, incalcandu-se principiul liniaritatii functiei si al ierarhizarii. Aici este cea mai mare eroare a legii salarizarii si aceaste diferente salariale trebuie sa dispara prin egalizarea, in regim de urgentă, a salariilor la nivelul maxim de salarizare.
Niște desființări de județe ar fi mult mai utile. Cât despre ”regim de urgență”, desființarea CJ-urilor respective exact așa o să-i facă pe bugetarii disponibilizați să-și caute alte locuri de muncă, în ”regim de urgență”
Alocările bugetare cu salariile includ si sporuri, diurne sau alte suplimentari salariale cum ar fi participarea in diverse consilii sau proiecte?