fbpx

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Sănătatea perfectă: peste 40% din spitale nu raportează nici măcar o infecție nosocomială sau eroare medicală

Peste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM)… Mai mult

13.06.2021

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

Cheltuielile cu salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani. Al treilea factor de presiune pe deficit, programul de creștere a acestora până în 2022

de Marin Pana , 11.8.2020

Cheltuielile cu salariile bugetarilor aproape s-au dublat în ultimii cinci ani, potrivit datelor oficiale furnizate de ministerul Finanțelor. De la circa 52 miliarde de lei în anul 2015, s-a ajuns anul trecut la depășirea semnificativă a pragului de 100 de miliarde de lei.

Totodată, ponderea în PIB a sumelor destinate angajaților statului a urcat de la 7,3% la 9,8%.

Avansul de la an la an s-a amplificat de la circa 5 miliarde de lei în plus acordați în 2016 față de 2015, la peste 12 miliarde de lei în 2017 și câte 16 miliarde de lei suplimentar în 2018 și 2019.

Ceea ce a condus la o creștere peste posibilitățile rezultate din avansul, altminteri robust al PIB, pe fondul unor venituri bugetare afectate de măsuri luate în contrasens, de relaxare fiscală (scăderea TVA, scăderea cotei de impozit pe venit etc.).

Desigur, se poate argumenta faptul că această creștere s-a produs în termeni nominali, motiv pentru care s-ar impune o comparație cu evoluția PIB, cea care ar fi trebuit să fie sursa de bază pentru avansul salarial. Din păcate, se poate vedea că majorarea de 97% a sumelor alocate pentru salariile bugetarilor a fost dublă în raport cu creșterea de 49% a PIB în același interval de timp.

Execuția bugetară pe prima jumătate a anului 2020 arată o temperare a ritmului de creștere al cheltuielilor cu personalul bugetar, cu o majorare de la circa 51 miliarde lei în S1 2019 până la 53,3 miliarde de de lei în S1 2020 (+4,5%), ceea ce ar putea însemna evitarea la limită a trecerii pragului critic de 10% din PIB.

Dar asta numai dacă se va realiza nivelul estimat în prezent pentru rezultatul economic pe 2020, de 1.082,14 miliarde lei. Reamintim că, urmare a efectelor pandemiei declanșate la finele primului trimestru, nivelul PIB prevăzut la întocmirea bugetului pe acest an a fost revizuit în jos cu aproape 60 de miliarde de lei.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

O diminuare mai mare cu încă 20 de miliarde de lei (prognoza CE este de -6% în termeni reali față de -1,9% cea făcută de Comisia Națională de Prognoză) ar trimite cheltuielile cu salariile bugetarilor la peste zece procente din PIB. Ori, pe fondul cheltuielilor sanitare impuse de pandemie deja am ajuns la un deficit de circa 45 de miliarde de lei față de cele 73 de miliarde prevăzute la cea mai recentă rectificare.

În acest context, dincolo de majorarea alocațiilor pentru copii și de majorarea pensiilor, ambele trecute prin procesul legislativ și pentru care se încearcă o eșalonare a cuantumului creșterilor, mai avem și legea153/2017. Lege care prevede creșteri anuale în patru etape egale pentru atingerea unor salarii majorate ale bugetarilor ( în sănătate s-a mers pe acordarea integral din 2018), așa cum au fost ele stabilite pentru anul 2022.

Evident, și în acest caz, s-a luat de bună prognoza unor creșteri sistematice de circa 5% ale PIB în fiecare an, în baza cărora să se acorde sumele stabilite prin lege pe principiul deja universal aplicat al „pielii ursului din pădure”. Atenție mare, însă, avem astfel un al treilea factor major de presiune pe un deficit bugetar raportat la un PIB în scădere și care, în cel mai fericit caz, ar putea să reia în 2022 creșterea de acolo de unde ajunsese în 2019.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Oricum am încerca să tragem plapuma bugetară peste cele trei capitole de cheltuieli deja antamate prin lege și în curs de acordare, nu vom reuși să le acoperim satisfăcător. Se vor genera discuții și vor apărea nemulțumiri, indiferent care dintre cele trei segmente, copii, pensionari și bugetari va fi favorizat.

De aceea, poate că ar trebui să mergem pe un principiu simplu și de bun-simț, de a pune majorările în stand-by. Pentru că dacă nu avem creștere economică, nu putem avea nici un fel de creștere sustenabilă. Până când PIB-ul nu pornește din nou în sus și se reintră în premiza care a stat la baza votării majorărilor de venituri.

Orice altă alocare de bani pe sistemul „no matter what” ( a se traduce nu ne interesează economia, unde-i lege nu-i tocmeală ș.a.m.d.) se va face ori prin diluarea valorii banilor, ori prin diluarea viitorului țării. Obligată să se împrumute pe decenii de acum înainte pentru consumul prezent, la cele mai mari costuri din UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.8.2020

3 comentarii

  1. Johann Nicolescu
    12.8.2020, 11:00 am

    Numai la unii bugetari salariile s-au dublat sau au crescut foarte mult. Marea problema este in administratia publica locala unde inechitatile si discriminarile salariale de la un judet la altul, sunt extrem de mari, pentru aceasi functie, vechime si atributii din fisa postului, depasind 25%, adica 2500-3000 de lei diferenta salariala, de exemplu, de la un CJ la alt CJ, incalcandu-se principiul liniaritatii functiei si al ierarhizarii. Aici este cea mai mare eroare a legii salarizarii si aceaste diferente salariale trebuie sa dispara prin egalizarea, in regim de urgentă, a salariilor la nivelul maxim de salarizare.

    • Harald
      27.8.2020, 10:18 pm

      Niște desființări de județe ar fi mult mai utile. Cât despre ”regim de urgență”, desființarea CJ-urilor respective exact așa o să-i facă pe bugetarii disponibilizați să-și caute alte locuri de muncă, în ”regim de urgență”

  2. Stoica Dragos
    12.8.2020, 11:20 am

    Alocările bugetare cu salariile includ si sporuri, diurne sau alte suplimentari salariale cum ar fi participarea in diverse consilii sau proiecte?

Lăsați un comentariu


Europa

România lasă în urmă 6 state și urcă în plină pandemie la 79% din media UE la consum individual efectiv

Marin Pana

România s-a situat anul trecut la 79% din nivelul de trai mediu al UE 27, la egalitate cu Estonia și peste alte șase state membre,… Mai mult

Stiri

11% din absolvenții de clasa a VIII-a nu participă la Evaluarea Națională, din cauza corigențelor

Vladimir Ionescu

Un număr de 16.500 de absolvenți ai clasei VIII-a, ceea ce corespunde unui ponderi de 11% din total, nu se vor putea prezenta la Evaluarea… Mai mult

Stiri

Ajutoarele de 3 mil. lei pentru companiile din cultură din București au fost aprobate de Comisia Europeană

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor în valoare de 610.000 euro (circa 3 milioane de lei) lansată de autorităţile române pentru sprijinirea companiilor active… Mai mult

Europa

Consiliul UE a prelungit cu un an sancțiunile împotriva Rusiei pentru anexarea Crimeei

Iulian Soare

Consiliul UE a anunțat luni că a reînnoit cu încă un an, până la 23 iunie 2022, sancțiunile introduse ca răspuns la anexarea ilegală a… Mai mult

Stiri

Companiile de la bursă riscă mici corecții de valoare după maximele istorice ale indicilor – analiză Prime Transaction

Adrian N Ionescu

Creșterea în valoare a celor mai importante companii de la Bursa de Valori București (BVB) le expune, eventual, doar la mici corecții, după ce BET… Mai mult

Stiri

Acord pentru “importul” de lucrători filipinezi – cererea de muncitori din Asia, în creștere

Razvan Diaconu

Ministrul filipinez al Muncii, Silvestre H. Bello III, și Mihail Bujor Sion, însărcinatul cu afaceri la Ambasada României din Manila, au semnat săptămâna trecută un… Mai mult

Europa

Robert Schuman, părinte fondator al UE, declarat Venerabil de către Papa Francisc – primul pas spre beatificare

Iulian Soare

Papa Francisc a autorizat decretul ce-i conferă francezului Robert Schuman (foto), considerat cel mai important dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, titlul de Venerabil, o… Mai mult