Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii CFA® România prezenți la conferința online de marți, în care s-a prezentat evoluția pe decembrie a Indicatorului de Încredere Economică, al asociației.
„Scenariul nostru este că România va rămâne cu „investment grade” (nivelul de rating care recomandă o țară investitorilor, n.r.), dar depinde de modul în care Guvernul va convinge agențiile de rating că ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar”, a spus Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației CFA® România.
Comisia Europeană va accepta, cel mai probabil, deficite peste 3% în următorii 3-4 ani și „cred că și agențiile de rating vor accepta, dar trebuie să arătăm că luăm măsuri să mergem sub 3%”, cu atât mai mult cu cât, „dacă deficitul de circa 9% de anul trecut este în linie cu cele europene, deficitul de 7% previzibil pentru acest an iese din media europeană”, a adăugat Adrian Codîrlașu.
Media opiniilor din decembrie ale analiștilor CFA® România privind deficitul bugetar este de 6,9% din PIB, potrivit sondajului pe care s-a construit Indicatorul de încredere macroeconomică.
Creșterile de taxe – puțin probabile
„Înghețarea salariilor bugetarilor este un asemenea semnal de prudență, care a fost bine primit de investitori” și, dacă nu s-ar majora taxele, în contextul deficitului bugetar – „România nu ar fi singura țară penalizată”, a spus și Alexandra Smedoiu, președintele Asociației CFA România.
De aceea, „o creștere a taxelor nu este probabilă”, ci „contraintuitivă”, a adăugat Alexandra Smedoiu.
„Există posibilitatea creșterii veniturilor fiscale (o sumă de amânări și eșalonări la plata taxelor vor expira în acest an), și a celor nefiscale, prin vânzarea unor pachete de acțiuni și listarea unor companii de stat. Și mai sunt multe de făcut privind colectarea veniturilor și controlul cheltuielilor”, a spus analistul citat.
Estimări mai optimiste privind cursul euro
Estimările privind evoluția cursului euro s-au îmbunătățit până la o medie de 4,9825 lei / euro, pe orizontul următoarelor 12 luni, potrivit raportului analiștilor CFA România, cu tendința de stabilizare sub pragul psihologic de 5 lei / euro, depășit de media estimărilor din octombrie.
Media de 4,9825 lei / euro a estimărilor din decembrie (prezentate în raportul prezentat marți) vine după 4,9906 în noiembrie, 4,9996 lei / euro în septembrie, 4,9777 în august, 4,9582 în iulie și 4,9608 lei / euro în iunie.
„Face parte din fixația românului obișnuit să se uite la curs ca și cum nu i-ar mai rămâne un ban în buzunar din cauza deprecierii. (…) În realitate, deprecierile de 1 – 2% anual sunt mici și nu există motive ca leul să se deprecieze mai mult”, a spus Dragoș Cabat, membru al Consiliului director al CFA România.
Alte estimări:
- Valoarea medie a anticipațiilor privnd cursul euro pentru orizontul de 6 luni este de 4,9283 lei / euro, după ce în noiembrie scăzuse la 4,9253, de la 4,9398 lei / euro în octombrie, 4,9284 în septembrie, 4,8886 în august, 4,9022 în iulie și 4,8991 lei / euro în iunie.
- Durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a participanților la sondaj (peste 51%) anticipează ca acesta se va resimți puternic până în trimestrul 4 al anului 2021.
- Evoluția PIB în termeni reali a PIB: valoarea medie a anticipațiilor este +3,3% în anul 2021.
- Inflație medie de 2,64% pe orizontul de 12 luni (ianuarie 2022/ianuarie 2021).
- 56% din participanții la sondaj consideră pretul proprietăților imobiliare din marile orașe este supraevaluat.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică testează consolidarea peste frontiera creșterii, de 50 de puncte
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociatiei CFA® România a crescut în decembrie față de luna anterioară cu 5,9 puncte până la valoarea de 50,4 puncte, „ceea ce denotă revenirea încrederii, știut fiind că pragul de 50 de puncte delimitează zona de creștere a acesteia de cea de scădere”, spune Adrian Codîrlașu.
Totuși, pandemia se face simțită, pentru că față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 11,1 puncte.
„Semnificația evoluției divergente a indicatorului condițiilor curente și a indicatorului anticipațiilor arată faptul că suntem încă în valul al doilea al crizei coronavirusului, cu toate implicațiile economice care decurg din aceasta situație. În acelasi timp, se vede ieșirea din aceasta criză, probabil undeva în a doua parte a anului 2021, odată cu distribuirea la scară largă a vaccinului împotriva acestui coronavirus”, crede Adrian Codîrlașu.
Metodologia
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România cuantifică anticipaţiile analiştilor Chartered Financial Analyst (CFA®) din România şi a candidaţilor pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a lunii, iar Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:
- Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și la piața muncii;
- Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an privind mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Titlul Chartered Financial Analyst (CFA®) este unul dintre cele mai prestigioase din lume pentru profesioniştii din domeniul financiar şi este administrat de către CFA Institute.
Programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii și standardelor profesionale, al analizei situațiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei și evaluării diverselor instrumente financiare și de investitii.
Astăzi, în lume exista peste 170.000 de deținatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliați la cele peste 152 societăți membre ale CFA Institute.
CFA România are peste 250 de membri, majoritatea deținători ai titlului de CFA® sau candidați pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.
Profesioniștii membri ai CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii, etc.
Urmărește-ne pe Google News
