Peste 195 de șefi de state și de guvern încearcă, în cadrul celei mai mari conferințe din istorie privind clima, să ajungă la un acord global ale cărui efecte să limiteze încălzirea Terrei la 2 grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială.
O creștere peste acest plafon ar determina schimbări ireversibile și agravarea dereglărilor ce se manifestă acum (creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor, dispariția speciilor etc.).
Reuniunea internațională, organizată la Bourget, în vecinătatea Parisului, a debutat luni cu declarații unanime de susținere a acestui obiectiv.
Banca Mondială a propus înființarea unui fond global de 500 milioane de dolari, format din contribuțiile statelor dezvoltate, pentru reducerea emisiilor de gaze şi combaterea modificărilor climatice.
Iar 25 dintre bogații lumii, printre care se numără Bill Gates, Richard Branson și Mark Zuckerberg, au anunțat constituirea unui grup va investi în principal în susținerea start-up-urilor care concep și utilizează sisteme bazate pe energie curată.
(Citiți și: ”Paris / Miliardarii lumii formează coaliția investitorilor în energii curate”)
Principii de acțiune și promisiunile de acțiune
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, citat de The Guardian, a prezentat criteriile necesare pentru ca acordul să fie un succes:
- Să fie de durată și să nu necesite renegocierea
- Trebuie să conțină un echilibru între responsbilităților statelor dezvoltate și ale celor în curs de dezvoltare.
- Să prevadă solidaritatea cu țările sărace
- Să fie credibil și targeturile să fie considerate plafoanele de jos, nu de sus
- Este crucială revizuirea mecanismului la fiecare cinci ani
- Statele dezvoltate trebuie să-și respecte promisiunea de a oferi până în 2020 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta statele sărace să combată efectele schimbărilor climatice
- Acordul trebuie să includă un cadru pentru monitorizarea acestor fluxuri financiare
Cu mare, cu mic …
Aproape toate statele lumii au depus la ONU planurile naționale de combatere a schimbărilor climatice și ele pot fi vizualizate pe INDC (site-ul unde sunt postate contribuțiile concrete pe care intenționează fiecare stat să le facă).
Săptămâna trecută erau 180 de țări, s-au alăturat Angola, Nigeria, Bahrain, Kuwait, Iran, South Sudan, Palau, Tuvalu, Malaysia, Jamaica, și Niue.
Niue, o mică insulă din Pacific, se angajează să reducă cererea de energie electrică cu 10% și să crească ponderea regenerabilelor la 38% până în 2020, față de 2%.
Sudanul de Sud, stat dependent de petrol, anunță că va dezvolta unități hidroenergetice și va planta 20 de milioane de copaci în următorii 10 ani.
Conferința internațională dedicată climei se desfășoară la Bourget, în apropiere de Paris, între 30 noiembrie și 11 decembrie.
Angajamentele cuantificate pentru reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de seră luate în total de 183 de țări acoperă aproape 95% din emisiile mondiale, “ceea ce este un mare succes”, a anunțat președintele Conferinței internaționale de la Paris asupra schimbărilor climatice (COP21), ministrul francez de externe, Laurent Fabius.
Dar tot nu este suficient, fiindcă ar însemna un nivel de 2,7 – 3 grade Celsius, conform experților.
Mecanismul ce se va stabili acum ar putea fi revizuit din cinci în cinci ani, potrivit propunerilor.
De semenea, rămâne de stabilit natura juridică a viitorului acord de la Paris, ceea ce ar putea presupune includerea unor constrângeri.
Potrivit agențiilor internaționale de presă, peste 720.000 de persoane au participat duminică la aproximativ 2.300 de marșuri și alte evenimente organizate la nivel global, în care li s-a cerut liderilor lumii să ajungă la un acord de reducere urgentă și consistentă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Urmărește-ne pe Google News
