miercuri

21 februarie, 2024

, Cristian Grosu

6 martie, 2023

Se știe că, de ani de zile, tandemul Polonia-Ungaria îi produce României cea mai mare parte a deficitului comercial, urmat de Germania.
Ceea ce până acum nu se știa este că, în privința Ungariei – care, luată singură, e cea de-a treia sursă de deficit comercial – minusul încasat de România nu vine din volumul schimburilor comerciale, ci din valoarea acestora:
Cu alte cuvinte, am trecut, în sfârșit, pe excedent, dar numai ca volum cu Ungaria, exportăm mai mult decât importăm, dar diferența de bani rămâne netă în favoarea vecinilor noștri. Asta arată ce fel de economie are România și unde ar trebui făcute reglajele de competitivitate.

România a reușit să-și îmbunătățească semnificativ poziția comercială față de Ungaria în primele 11 luni din 2022, însă doar la capitolul cantități exportate, nu și la capitolul valoare adăugată, soldul comercial cu vecinii din vest fiind în continuare unul negativ, reiese din datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea CursdeGuvernare.

Ungaria este a treia ”sursă” de deficit comercial a România, după Germania și Polonia. Datele din ultimul an arată că deși situația s-a mai îmbunătățit, România tot nu reușește să-și reducă dependența structurală de vecinii săi.


Acest lucru s-ar putea dovedi cu atât mai neconvenabil cu cât Ungaria s-a confruntat, spre exemplu, în 2022 cu o veritabilă criză valutară, care s-a tradus printr-o explozie a inflației la nivelul de 24,5% în decembrie. Iar acest lucru a produs consecințe și asupra pieței locale, România importând inflație pe canalul comercial.

România a trecut la plus pe volum, dar rămâne cu mult pe minus la valoare

Diferența dintre bunurile exportate și cele importate din Ungaria în perioada ianuarie-noiembrie 2022 a fost de +106,1 milioane de tone, față de -1,6 miliarde de tone în aceeași perioadă din 2021. În bani însă, România a continuat să aibă deficit comercial, de circa 1,3 miliarde de euro anul trecut, în corecție cu 44,1% față de 2021, când acesta era de aproape 2,4 miliarde de euro, reiese din datele INS.

Principalele elemente care au contribuit la această evoluție au fost:

  • produsele minerale: sare; sulf; pământuri și pietre; ipsos, var și ciment; minereuri, zgură și cenușă; combustibili minerali, uleiuri minerale și produsele distilării acestora; materii bituminoase; ceară minerală.
  • produse ale regnului vegetal: plante vii, legume, fructe, cafea, ceai, cereale, produse ale industriei morăritului, semințe etc.


În privința celor dintâi, explozia prețurilor, precum și creșterea cantităților exportate au făcut ca România să înregistreze un excedent comercial de 1,1 miliarde de euro, față de deficitul de 80,7 milioane de euro în primele 11 luni din 2021. Exprimat în cantități, excedentul comercial a crescut cu 9,5%, la 1,3 miliarde de tone.

În privința produselor vegetale, capitol la care România se remarcă în principal prin prisma exportului de cereale, evoluția din ianuarie-noiembrie 2022 a fost favorabilă în special prin prisma cantităților și mai puțin a valorii adăugate. Astfel, soldul comercial, exprimat în tone, s-a îmbunătățit de la un deficit de aproape 1,4 miliarde de tone în 2021, la un deficit de doar 31,7 milioane de tone anul trecut. Ca sumă, România a reușit să ”bifeze” un surplus comercial de 30,3 milioane de euro, față de deficitul de 282,2 milioane de euro în 2021.

Adâncirea lipsei de competitivitate: numai la alimente deficitul a urcat la jumătate de miliard

Principalele surse generatoare de deficit comercial în raport cu Ungaria s-au menținut și în 2022, chiar și-au adâncit impactul negativ.

Astfel, deficitul comercial al industriei chimice a crescut cu 19,5%, la -0,8 miliarde de euro. Deficitul comercial de la mașini, aparate și echipamente electrice (abia pe locul 4 în 2021) a urcat pe poziția a doua, depășind jumătate de miliard de euro.

Deficitul industriei alimentare a urcat cu 31%, până la 466,6 milioane de euro.

Deficitul de materiale plastice și articole din material plastic s-a apropiat de 400 de milioane de euro, în urma unui avans de 9,1%, iar cel generat de comerțul de animale vii a urcat cu aproape o treime, până la 321,3 milioane de euro.

La capitolul evoluții favorabile, România a consemnat puține victorii în raport cu Ungaria în 2022, reușind să aibă excedent la doar șase capitole de produse, însă valoarea acestuia fiind redus cu excepția celui de la produse minerale și de la metale comune, unde soldul a fost de +308,1 milioane de euro în primele 11 luni, în creștere cu 45% față de anul precedent.

România a încheiat 2022 cu un deficit comercial de 34,1 miliarde de euro, cu 10,4 miliarde de euro, respectiv 44% peste nivelul din anul 2021, în contextul în care exporturile au crescut cu 23,1%, iar importurile cu 28,1%, arată datele INS.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Cu tot respectu’ da degeaba faceti aceste analize bazate pe date si comparatii in perioada de criza. Important este ceea ce urmeaza. Una are criza valutara, alta de energie, iar alta ia imprumuturi cat poate. Fiecare stat a facut niste masuri diferite.

  2. Romania NU a reușit veci sa consolideze industria alimentara moștenită din socialism.
    Din contra. Ori a falimentat industrii , ori a ” privatizat” aiurea.
    Ungaria era deja la sfârșitul comunismului cu o industrie alimentara de stat (dar și privată), cu mult înaintea noastră.
    Acum se vede clar decalajul .
    Exportăm materii prime ( care prin definiție nu au valoare adăugată) și importam parte din aceiași materie prima dar prelucrată. Adică cu valoare adăugată.
    Mai simplist, exportăm roșii și importam suc de roșii, exportăm porci și importam salam.
    Evident că rezultatul e un mare dezechilibru financiar import- export.
    Un vagon de roșii costa mult mai puțin ca un vagon de suc de roșii, un TIR cu porci e mai ieftin că un TIR cu salamuri.
    E absolut clar că am avut și avem o clasă politică fara strategii prezente sau viitoare.
    Despre industria de fertilizante, să se odihnească în pace.
    „Culturalizatii și inteligentii securiști” ( cum se încearcă prin presă și periodic a demonstra că prostul e un geniu ) care au pus mâna pe ea au reușit doar sa o falimenteze.Cu delapidarea financiara tipica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Cu tot respectu’ da degeaba faceti aceste analize bazate pe date si comparatii in perioada de criza. Important este ceea ce urmeaza. Una are criza valutara, alta de energie, iar alta ia imprumuturi cat poate. Fiecare stat a facut niste masuri diferite.

  2. Romania NU a reușit veci sa consolideze industria alimentara moștenită din socialism.
    Din contra. Ori a falimentat industrii , ori a ” privatizat” aiurea.
    Ungaria era deja la sfârșitul comunismului cu o industrie alimentara de stat (dar și privată), cu mult înaintea noastră.
    Acum se vede clar decalajul .
    Exportăm materii prime ( care prin definiție nu au valoare adăugată) și importam parte din aceiași materie prima dar prelucrată. Adică cu valoare adăugată.
    Mai simplist, exportăm roșii și importam suc de roșii, exportăm porci și importam salam.
    Evident că rezultatul e un mare dezechilibru financiar import- export.
    Un vagon de roșii costa mult mai puțin ca un vagon de suc de roșii, un TIR cu porci e mai ieftin că un TIR cu salamuri.
    E absolut clar că am avut și avem o clasă politică fara strategii prezente sau viitoare.
    Despre industria de fertilizante, să se odihnească în pace.
    „Culturalizatii și inteligentii securiști” ( cum se încearcă prin presă și periodic a demonstra că prostul e un geniu ) care au pus mâna pe ea au reușit doar sa o falimenteze.Cu delapidarea financiara tipica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: