Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele 11 luni din 2022 un deficit de 25,34 miliarde de euro, în creștere cu aproape 62% față de nivelul 15,666 miliarde de euro înregistrat în aceeași perioadă din 2021. Paradoxal, această „performanță” vine pe fondul unui avans economic bun și nivel record al investițiilor străine directe în România, care au depășit borna de 10 miliarde în perioada ianuarie-noiembrie anul trecut.
În pofida unei creșteri robuste a PIB în 2022, estimată de CNP la 4,6%, în toamna anului trecut, deficitul din comerțul cu bunuri s-a înrăutățit considerabil.
(Citiți și: „Investițiile străine directe în 2022 au depășit borna de 10 mld. euro – Numărul firmelor străine au crescut cu 30%”)
Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8,595 miliarde euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2,415 miliarde.
Totuși, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 4,252 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, față de aceeași perioadă din 2021.
Balanța de mai jos cuprinde sumele în milioane de euro:
Practic, soldul pozitiv din servicii a acoperit doar puțin peste o treime din soldul negativ înregistrat pe segmentul de bunuri.
Deficit comercial record: 31 miliarde euro
Săptămâna trecută, Institutul Național de Statistică a anunțat că în perioada ianuarie-noiembrie 2022, exporturile fob au însumat 85,262 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 116,262 miliarde euro.
Importurile au avansat față de aceeași perioadă a anului trecut cu 30%, în timp ce exporturile au crescut în ritm mai lent, cu doar 25%, astfel că deficitul comercial s-a adâncit la valoarea record de 31 de miliarde de euro.
Cea mai mare parte a deficitul comercial se înregistrează la capitolul produse chimice și produse derivate, unde în primele 11 luni din 2022 se înregistra o valoare de 12,74 miliarde euro.
Pe locul doi și trei la valoarea deficitului este raportat la categoria „Combustibili minerali” (7,5 miliarde euro) și 6,4 miliarde euro la „mărfuri manufacturate”
Datoria pe termen scurt crește procentual față de cea pe termen lung
În același timp, datoria externă totală a crescut cu 7,133 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 97,407 miliarde euro la finele lunii noiembrie 2022, ceea ce înseamnă 67,8% din totalul datoriei externe.
La 30 noiembrie 2022, datoria externă pe termen scurt s-a cifrat la nivelul de 46,311 miliarde euro (aproape o treime din totalul datoriei externe), în creştere cu 18,6% faţă de 31 decembrie 2021.
Potrivit comunicatului BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – noiembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2022 a fost de 78,8%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.
***
