Pentru a înțelege ce este hiperinflația trebuie să înțelegem mai întâi ce este inflația și cum se calculează aceasta.
Ce este inflația
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor cresc ori scad în permanență. Inflația se manifestă atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar pentru anumite articole, ceea ce înseamnă că astăzi, cu aceeași sumă de bani, poți cumpăra mai puțin decât ai putut achiziționa ieri, se arată într-un ghid realizat de Banca Centrală Europeană. Prin urmare, inflația reduce valoarea monedei în timp.
La calcularea creșterii medii a prețurilor se alocă o pondere mai mare prețurilor produselor pentru care cheltuim mai mult, cum ar fi electricitatea sau benzina, decât celor ale produselor pentru care cheltuim mai puțin, ca de exemplu pasta de dinți sau mălaiul.
Cum se calculează inflația
Înainte de a explica ce este hiperinflația mai trebuie să spunem că la calcularea inflației sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile consumate de gospodării, ca de exemplu:
- articole de uz zilnic (alimentele, apa, medicamentele, benzina, electricitatea, gazul etc);
- bunuri de folosință îndelungată (mașinile, îmbrăcămintea, încălțămintea, calculatoarele, televizoarele, mașinile de spălat, aspiratoarele etc);
- serviciile (asigurările, mersul la sala de fitness, chiriile etc).
Toate bunurile și serviciile consumate de gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate printr-un „coș” de produse (prețul fiecărui produs din coș se poate modifica de-a lungul timpului).
Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.
Putem spune, în concluzie, că inflația măsoară ritmul creșterii prețurilor bunurilor și serviciilor dintr-o economie.
Ce este hiperinflația – definiție
Revenind la ce este hiperinflația, acest termen desemnează creșterile generale rapide, excesive și necontrolate ale prețurilor dintr-o economie. Hiperinflația este inflația care crește rapid, fiind de regulă de peste 50% pe lună, se arată într-un ghid explicativ realizat de publicația investopedia.com.
Deși hiperinflația este un fenomen rar în economiile dezvoltate, unde băncile centrale încearcă să stăpânească și să controleze inflația, de-a lungul istoriei au existat perioade de hiperinflație în multe țări din lume, inclusiv în Europa.
Germania, de exemplu, a cunoscut în perioada august 1922 – decembrie 1923 o inflație zilnică de 20,9%. Prețurile se dublau la fiecare 3,7 zile.
De regulă, banca centrală din fiecare stat al lumii se străduiește să mențină o rată a inflației sănătoasă pe termen lung. În România, ținta de inflație stabilită de Banca Națională începând cu anul 2013 este de 2,5% ±1 punct procentual, se arată pe site-ul bnr.ro. În SUA, aceasta este de circa 2%.
În ceea ce privește hiperinflația, ea este un caz extrem de inflație, nu doar un caz de inflație ridicată. În general, o inflație de peste 5% este considerată inflație mare. Hiperinflația este inflația de cel puțin 50% pe lună.
Ce este hiperinflația – exemplu
Într-o perioadă de hiperinflație, prețurile pot crește zilnic ori săptămânal, ceea ce poate avea un impact dramatic asupra bugetului unei gospodării.
De exemplu, să presupunem că mergeți la cumpărături la începutul săptămânii și cheltuiți 500 de lei pe coșul alimentar. Într-o perioadă cu hiperinflație, de exemplu de 10% pe zi, coșul alimentar respectiv s-ar scumpi cu 70% într-o săptămână. Dacă după un interval de 7 zile cumpărați aceleași produse veți plăti pentru ele 850 de lei. Creșterea este uriașă.
Ce este hiperinflația și care sunt cauzele sale
Referitor la cauzele hiperinflației, aceasta este rezultatul a mai multor circumstanțe și a unei politici monetare slabe, se mai arată în ghidul investopedia.com.
Una dintre cele mai întâlnite cauze ale hiperinflației este oferta excesivă de bani. De exemplu, în cazul unei recesiuni sau a unei depresiuni, banca centrală dintr-un anumit stat poate crește cantitatea de bani aflată în circulație. Scopul este de a încuraja băncile să le împrumute bani clienților, astfel încât consumatorii și întreprinderile să cheltuiască bani și să pună economia în mișcare.
Însă în cazul în care creșterea masei monetare nu este susținută de o creștere economică (a Produsului Intern Brut), se poate ajunge la hiperinflație.
Dacă PIB-ul nu crește, întreprinderile cresc prețurile pentru a-și mări veniturile și a rezista pe piață. Deoarece consumatorii au mai mulți bani, ei plătesc prețuri mai mari și alimentează în acest fel inflația. În situația în care producția economică continuă să stagneze sau să scadă, iar inflația să crească, banca centrală imprimă și mai mulți bani, mai arată sursa citată. Se ajunge astfel la un ciclu care duce la hiperinflație.
Ce este hiperinflația și care sunt efectele sale
Hiperinflația duce la devalorizarea monedei, ceea ce înseamnă că moneda va avea o putere de cumpărare mai mică. Prin urmare, consumatorii vor cheltui mai mult pentru a cumpăra mai puțin.
La rândul său, hiperinflația poate duce la o creștere a prețurilor pentru bunurile esențiale, ca de exemplu alimentele și combustibilul, deoarece oamenii se vor grăbi să cumpere astfel de bunuri absolut necesare, iar cererea va depăși oferta, potrivit investopedia.com. Astfel, se poate ajunge la o criză a acestor produse, care pot să nu se mai găsească pe piață.
De asemenea, este posibil ca oamenii să nu-și mai țină banii în bănci, ceea ce poate duce la falimentul unor instituții de credit.
În perioadele de hiperinflație guvernele pot avea probleme în a strânge taxele și impozitele datoritate de populație. Din acest motiv este posibil ca unele servicii asigurate în mod normal de autorități să nu fie disponibile.
Ce este hiperinflația – 3 exemple din istorie
Cea mai ridicată hiperinflație din istorie s-a înregistrat în Ungaria, după Al Doilea Război Mondial. Din august 1945 până în iulie 1946, prețurile au crescut cu o rată de 207% pe zi, se arată în documentul „The Hanke-Krus Hyperinflation Table”, publicat pe site-ul Institutului Cato, un cunoscut think tank american cu sediul la Washington. Era nevoie de doar 15 ore pentru ca prețurile să se dubleze. Cea mai mare rată lunară a inflației din acea perioadă a fost de 4,19 × 10¹⁶ %.
A doua cea mai gravă hiperinflație din istorie a avut loc în Zimbabwe, în perioada martie 2007 – noiembrie 2008. Inflația zilnică din acest interval a fost de 98%; prețurile se dublau la 24,7 ore. Cea mai ridicată rată lunară a inflației din acea perioadă a fost de 7,96 × 10¹º %.
Pe locul al treilea se află fosta Iugoslavie, care în perioada aprilie 1992 – ianuarie 1994 a cunoscut o inflație de 64,6% pe zi. Prețurile se dublau la fiecare 1,41 de zile. Cea mai mare rată lunară a inflației din acest interval a fost de 313.000.000%, se mai arată în document, care poate fi consultat mai jos.
Foto: Alexandra_Koch / geralt / pixabay.com
Dacă acest articol despre ce este hiperinflația ți s-a părut util, te-ar putea interesa și:
Ce este inflația, cum se calculează și ce influență are asupra banilor
Ce înseamnă recesiune. 3 definiții folosite în UE, SUA și Marea Britanie
Ce este recesiunea tehnică. Diferența față de recesiunea economică
