marți

26 martie, 2024

4 mai, 2016

jean claude junker
Jean Claude Junker așteaptă proiecte viabile din România

Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european.

Oficiali europeni au explicat marți, 3 mai, pentru cursdeguvernare.ro, motivele simple pentru care niciunul dintre cele peste 200 de proiecte trimise la Bruxelles în decembrie 2014 de către Guvernul Ponta nu a fost inclus în ”Planul Junker” :

toate erau fie proiecte publice guvernamentale (care nu se califică pentru finanțare), fie proiecte public/privat, promovate de companii de stat, care au fost făcute prost sau care aveau probleme cu finanțarea.


Până în prezent, au fost aprobate pentru finanțare un număr de 57 de proiecte inovative și de infrastructură (valoare de peste 10 milioane euro) și alte 165 de contracte cu IMM-uri sau start-up-uri. Finanțarea asigurată este de 11,2 miliarde euro cu perspectiva atragerii de investiții totale de 82,1 miliarde euro.

9 state par deocamdată principalii breneficiari ai Planului Junker: Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia, Polonia și Danemarca.

Chiar și Bulgaria a uimit prin determinare, reușind să promoveze pentru finanțare start-up-uri și IMM-uri.

(Citiți și: ”Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker”)

Într-un raport publicat în aprilie de către Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1.300 de miliarde de euro.


Demn de menționat este că absolut niciunul dintre cele 200 de proiecte propuse de România, în 2014, în ceea ce guvernul a înțeles că este ”Planul Juncker” nu a primit aprobare.

Cum a privit România această oportunitate

Planul european de investiții prevede ca fondurile să ajungă la economia reală datorită creării unei rezerve proiectele viabile la nivelul UE.

Aceste proiecte erau așteptate să sosească până la finalul anului 2014, astfel încât la Bruxelles să se constituie un portofoliu.

România a așteptat până în decembrie 2014 ca să finalizeze propria listă.
Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, aveau o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi se referă la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Cel mai mare proiect din punct de vedere financiar propus de România este Autostrada Montană – prin nordul ţării, Iaşi-Borş, cu o valoare de 7,515 miliarde de euro.

Ce tip de proiecte se finanțează de fapt

Planul de investiții european finanțează proiecte din următoarele domenii:

  • Cunoaștere și economie digitală
  • Uniunea Energetică
  • Transporturi
  • Infrastructură socială
  • Resurse și mediu

Element cheie: Comisia încearcă să atragă investiții private pentru proiectele admise, finanțarea europeană asigurând aproximativ o treime din nevoile financiare.

(Citiți și: ”Planul Juncker de investiții sau new deal al UE: Mecanism, funcționare, timing, părerea economiștilor”)

Comisia promovează aceste proiecte prin intermediul European Investment Advisory Hub, care asigură acces la o paletă largă de suport pentru proiecte, și prin intermediul European Investment Project Portal, unde sunt promovate acestea în fața potențialilor investitori.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor.

În mod evident, oficiali europeni au anunțat că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Contextul apariţiei planului Juncker de 370 de miliarde

Pe lângă necesitatea respectării promisiunilor electorale, Jean-Claude Juncker a argumentat, la momentul lansării, necesitatea acestei iniţiative prin câteva elemente:

  • Investiţiile în Europa au scăzut cu 370 de miliarde de euro sub nivelul istoric de dinainte de criză – investitorii nu au încredere, credibilitate şi curaj
  • În ciuda marilor lichidtăţi care se găsesc pe pieţele financiare şi în conturile corporaţiilor, investiţiile nu se reiau
  • Resursele statelor membre sunt foarte limitate: nivelul datoriei a crescut de la 60% din PIB-ul la 90% în ultimii ani, iar cheltuielile publice reprezintă aproape 50% din PIB-ul UE – banii publici trebuie folosiţi inteligenţi pentru a atrage bani privaţi pentru investiţii, iar fondurile publice trebuie folosite pentru educaţie şi sănătate, nu pentru plata datoriilor
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. sa inteleg ca infrastructura rutiera, energetica, de educatie si cultura nu se califica? dar ce se califica? gogoseriile? musai sa fie totul privat? (….)

  2. Bravos MR Junker !!!,ai dat cu tifla unor prosti or timiti !!,dar cu proiectele private ce ai ??,tot chestia cu expertii vostri care trebuie sa avizeze proiectele pe baza de % ???.
    Uite asa se v-a darima SANDRAMAUA UE !!!.

  3. 1.Planul „Junker” si UE refuza sa inteleaga, ca in lipsa unui „proiect national de reconstructie economica si industriala”, Romania nu stie sa faca nici un proiect viabil, deoarece proiectele economice se fac in raport cu o ECONOMIE SI INDUSTRIE NATIONALA!Odata ce ele nu exista in Romania (ci doar in Polonia care le-a realizat), mai intai trebuie „construite”.Abia apoi, pe structura si pe nevoile lor, se pot face proiecte pe cele 5 domenii.In lipsa economiei si industriei nationale, ce proiect sa se faca pentru zona energetica, cita vreme nu se cunoaste necesarul pe diverse termene, neputind fi cunoscuta evolutia si stabilitatea in tara a intreprinderilor straine, care azi sint, maine pleaca dupa Nokia?Cunoastere si economie digitala sa facem pentru cei care pleaca la capsunarit dupa absolvire, in lipsa celor 5 milioane de locuri de munca lipsa?Pentru cine sa facem sosele si cai ferate, daca nu mai exista industrie si constructii – adica solicitanti se transport greu si de mare volum?Afara de wikend, soselele actuale nu sint prea solicitate…Infrastructura sociala, adica clasa mijlocie sau ce poate insemna aceasta constructie, din moment ce industria si locurile de munca exita doar in Vest?Si inca o gluma – resurse si mediu!Resursele umane si materiale pleaca din tara, apartinind altora, mediul nu este zona de investitie, deoarece afara de CEO Oltenia nu mai exista intreprinderi romanesti poluante, iar orasele nu pot fi de-poluate, cita vreme Vestul fabrica autovehicole poluante, prezentindu-le ca (aproape) ecologice…
    2.Asa cum UE nu are un proiect propriu – adica altul adecvat globalizarii cind pericolul este stagnarea/inapoierea economica, diferit de cel de pina la 1989 (cind pericolul era comunismul) , la fel nu are nici un proiect economic pentru pentru tarile foste comuniste, care se zbat in saracie si delasarea celui care nu stie ce sa faca cu banii!Fiindca banii sint numai o componenta a dezvoltarii economice, partea cea mai sensibila, mai complicata fiind „ORGANIZAREA dezvoltarii economice si industriale”.Ea este imposibila prin directive si strategii birocratice, deoarece industrializarea cere un proiect nationl „combinat” cu cel European, prin care potentialul investitional romanesc sa fie articulat cu proiectele/investitiile firmelor industriale europene.Altfel Daimler va merge numai unde i se va parea mai rentabil, deoarece fara un proiect national – cine sa-i indeplineasca conditiile generale si speciale de a investi in Romania?Indiferenta la aceasta cerinta, clasa politica nationala se pierde in nimicuri parlamentare, iar UE in caii verzi pe pereti – ai „proiectului UE – 2020”,de directive si strategii teoretice…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. sa inteleg ca infrastructura rutiera, energetica, de educatie si cultura nu se califica? dar ce se califica? gogoseriile? musai sa fie totul privat? (….)

  2. Bravos MR Junker !!!,ai dat cu tifla unor prosti or timiti !!,dar cu proiectele private ce ai ??,tot chestia cu expertii vostri care trebuie sa avizeze proiectele pe baza de % ???.
    Uite asa se v-a darima SANDRAMAUA UE !!!.

  3. 1.Planul „Junker” si UE refuza sa inteleaga, ca in lipsa unui „proiect national de reconstructie economica si industriala”, Romania nu stie sa faca nici un proiect viabil, deoarece proiectele economice se fac in raport cu o ECONOMIE SI INDUSTRIE NATIONALA!Odata ce ele nu exista in Romania (ci doar in Polonia care le-a realizat), mai intai trebuie „construite”.Abia apoi, pe structura si pe nevoile lor, se pot face proiecte pe cele 5 domenii.In lipsa economiei si industriei nationale, ce proiect sa se faca pentru zona energetica, cita vreme nu se cunoaste necesarul pe diverse termene, neputind fi cunoscuta evolutia si stabilitatea in tara a intreprinderilor straine, care azi sint, maine pleaca dupa Nokia?Cunoastere si economie digitala sa facem pentru cei care pleaca la capsunarit dupa absolvire, in lipsa celor 5 milioane de locuri de munca lipsa?Pentru cine sa facem sosele si cai ferate, daca nu mai exista industrie si constructii – adica solicitanti se transport greu si de mare volum?Afara de wikend, soselele actuale nu sint prea solicitate…Infrastructura sociala, adica clasa mijlocie sau ce poate insemna aceasta constructie, din moment ce industria si locurile de munca exita doar in Vest?Si inca o gluma – resurse si mediu!Resursele umane si materiale pleaca din tara, apartinind altora, mediul nu este zona de investitie, deoarece afara de CEO Oltenia nu mai exista intreprinderi romanesti poluante, iar orasele nu pot fi de-poluate, cita vreme Vestul fabrica autovehicole poluante, prezentindu-le ca (aproape) ecologice…
    2.Asa cum UE nu are un proiect propriu – adica altul adecvat globalizarii cind pericolul este stagnarea/inapoierea economica, diferit de cel de pina la 1989 (cind pericolul era comunismul) , la fel nu are nici un proiect economic pentru pentru tarile foste comuniste, care se zbat in saracie si delasarea celui care nu stie ce sa faca cu banii!Fiindca banii sint numai o componenta a dezvoltarii economice, partea cea mai sensibila, mai complicata fiind „ORGANIZAREA dezvoltarii economice si industriale”.Ea este imposibila prin directive si strategii birocratice, deoarece industrializarea cere un proiect nationl „combinat” cu cel European, prin care potentialul investitional romanesc sa fie articulat cu proiectele/investitiile firmelor industriale europene.Altfel Daimler va merge numai unde i se va parea mai rentabil, deoarece fara un proiect national – cine sa-i indeplineasca conditiile generale si speciale de a investi in Romania?Indiferenta la aceasta cerinta, clasa politica nationala se pierde in nimicuri parlamentare, iar UE in caii verzi pe pereti – ai „proiectului UE – 2020”,de directive si strategii teoretice…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: