Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse

de Victor Bratu 4.5.2016

jean claude junker

Jean Claude Junker așteaptă proiecte viabile din România

Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european.

Oficiali europeni au explicat marți, 3 mai, pentru cursdeguvernare.ro, motivele simple pentru care niciunul dintre cele peste 200 de proiecte trimise la Bruxelles în decembrie 2014 de către Guvernul Ponta nu a fost inclus în ”Planul Junker” :

toate erau fie proiecte publice guvernamentale (care nu se califică pentru finanțare), fie proiecte public/privat, promovate de companii de stat, care au fost făcute prost sau care aveau probleme cu finanțarea.

Până în prezent, au fost aprobate pentru finanțare un număr de 57 de proiecte inovative și de infrastructură (valoare de peste 10 milioane euro) și alte 165 de contracte cu IMM-uri sau start-up-uri. Finanțarea asigurată este de 11,2 miliarde euro cu perspectiva atragerii de investiții totale de 82,1 miliarde euro.

9 state par deocamdată principalii breneficiari ai Planului Junker: Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia, Polonia și Danemarca.

Chiar și Bulgaria a uimit prin determinare, reușind să promoveze pentru finanțare start-up-uri și IMM-uri.

(Citiți și: ”Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker”)

Într-un raport publicat în aprilie de către Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1.300 de miliarde de euro.

Demn de menționat este că absolut niciunul dintre cele 200 de proiecte propuse de România, în 2014, în ceea ce guvernul a înțeles că este ”Planul Juncker” nu a primit aprobare.

Cum a privit România această oportunitate

Planul european de investiții prevede ca fondurile să ajungă la economia reală datorită creării unei rezerve proiectele viabile la nivelul UE.

Aceste proiecte erau așteptate să sosească până la finalul anului 2014, astfel încât la Bruxelles să se constituie un portofoliu.

România a așteptat până în decembrie 2014 ca să finalizeze propria listă.
Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, aveau o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi se referă la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Cel mai mare proiect din punct de vedere financiar propus de România este Autostrada Montană – prin nordul ţării, Iaşi-Borş, cu o valoare de 7,515 miliarde de euro.

Ce tip de proiecte se finanțează de fapt

Planul de investiții european finanțează proiecte din următoarele domenii:

  • Cunoaștere și economie digitală
  • Uniunea Energetică
  • Transporturi
  • Infrastructură socială
  • Resurse și mediu

Element cheie: Comisia încearcă să atragă investiții private pentru proiectele admise, finanțarea europeană asigurând aproximativ o treime din nevoile financiare.

(Citiți și: ”Planul Juncker de investiții sau new deal al UE: Mecanism, funcționare, timing, părerea economiștilor”)

Comisia promovează aceste proiecte prin intermediul European Investment Advisory Hub, care asigură acces la o paletă largă de suport pentru proiecte, și prin intermediul European Investment Project Portal, unde sunt promovate acestea în fața potențialilor investitori.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor.

În mod evident, oficiali europeni au anunțat că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Contextul apariţiei planului Juncker de 370 de miliarde

Pe lângă necesitatea respectării promisiunilor electorale, Jean-Claude Juncker a argumentat, la momentul lansării, necesitatea acestei iniţiative prin câteva elemente:

  • Investiţiile în Europa au scăzut cu 370 de miliarde de euro sub nivelul istoric de dinainte de criză – investitorii nu au încredere, credibilitate şi curaj
  • În ciuda marilor lichidtăţi care se găsesc pe pieţele financiare şi în conturile corporaţiilor, investiţiile nu se reiau
  • Resursele statelor membre sunt foarte limitate: nivelul datoriei a crescut de la 60% din PIB-ul la 90% în ultimii ani, iar cheltuielile publice reprezintă aproape 50% din PIB-ul UE – banii publici trebuie folosiţi inteligenţi pentru a atrage bani privaţi pentru investiţii, iar fondurile publice trebuie folosite pentru educaţie şi sănătate, nu pentru plata datoriilor
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2016

3 comentarii

  1. Dan Horea
    5.5.2016, 12:19 am

    sa inteleg ca infrastructura rutiera, energetica, de educatie si cultura nu se califica? dar ce se califica? gogoseriile? musai sa fie totul privat? (….)

  2. andreesanu
    5.5.2016, 11:21 am

    Bravos MR Junker !!!,ai dat cu tifla unor prosti or timiti !!,dar cu proiectele private ce ai ??,tot chestia cu expertii vostri care trebuie sa avizeze proiectele pe baza de % ???.
    Uite asa se v-a darima SANDRAMAUA UE !!!.

  3. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    5.5.2016, 1:45 pm

    1.Planul “Junker” si UE refuza sa inteleaga, ca in lipsa unui “proiect national de reconstructie economica si industriala”, Romania nu stie sa faca nici un proiect viabil, deoarece proiectele economice se fac in raport cu o ECONOMIE SI INDUSTRIE NATIONALA!Odata ce ele nu exista in Romania (ci doar in Polonia care le-a realizat), mai intai trebuie “construite”.Abia apoi, pe structura si pe nevoile lor, se pot face proiecte pe cele 5 domenii.In lipsa economiei si industriei nationale, ce proiect sa se faca pentru zona energetica, cita vreme nu se cunoaste necesarul pe diverse termene, neputind fi cunoscuta evolutia si stabilitatea in tara a intreprinderilor straine, care azi sint, maine pleaca dupa Nokia?Cunoastere si economie digitala sa facem pentru cei care pleaca la capsunarit dupa absolvire, in lipsa celor 5 milioane de locuri de munca lipsa?Pentru cine sa facem sosele si cai ferate, daca nu mai exista industrie si constructii – adica solicitanti se transport greu si de mare volum?Afara de wikend, soselele actuale nu sint prea solicitate…Infrastructura sociala, adica clasa mijlocie sau ce poate insemna aceasta constructie, din moment ce industria si locurile de munca exita doar in Vest?Si inca o gluma – resurse si mediu!Resursele umane si materiale pleaca din tara, apartinind altora, mediul nu este zona de investitie, deoarece afara de CEO Oltenia nu mai exista intreprinderi romanesti poluante, iar orasele nu pot fi de-poluate, cita vreme Vestul fabrica autovehicole poluante, prezentindu-le ca (aproape) ecologice…
    2.Asa cum UE nu are un proiect propriu – adica altul adecvat globalizarii cind pericolul este stagnarea/inapoierea economica, diferit de cel de pina la 1989 (cind pericolul era comunismul) , la fel nu are nici un proiect economic pentru pentru tarile foste comuniste, care se zbat in saracie si delasarea celui care nu stie ce sa faca cu banii!Fiindca banii sint numai o componenta a dezvoltarii economice, partea cea mai sensibila, mai complicata fiind “ORGANIZAREA dezvoltarii economice si industriale”.Ea este imposibila prin directive si strategii birocratice, deoarece industrializarea cere un proiect nationl “combinat” cu cel European, prin care potentialul investitional romanesc sa fie articulat cu proiectele/investitiile firmelor industriale europene.Altfel Daimler va merge numai unde i se va parea mai rentabil, deoarece fara un proiect national – cine sa-i indeplineasca conditiile generale si speciale de a investi in Romania?Indiferenta la aceasta cerinta, clasa politica nationala se pierde in nimicuri parlamentare, iar UE in caii verzi pe pereti – ai “proiectului UE – 2020”,de directive si strategii teoretice…

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult