fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker

de Victor Bratu 20.4.2016

Anca_Dragu_PaliuRomânia nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operațiuni aferente Planului Juncker, potrivit unui mesaj al ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu (foto), transmis, miercuri, într-o conferință de presă a Institutului European din România (IER), anunță Agerpres.

“Sunt peste 220 de operațiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de știut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor și investițiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ținta totală asumată în cadrul planului”, a transmis Anca Dragu, într-un mesaj transmis de Angela Carabaș, șef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaționale în Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit acesteia, MFP, alături de celelalte instituții, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.

La finalul anului 2014, România a trimis Comisiei Europene o listă cu proiecte de 33 de pagini, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

(Citiți și: ”Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse”)

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Într-un prim raportul publicat de Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni au anunțat că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Studiul “Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”, prezentat miercuri la IER, arată că planul Juncker ar putea crește Produsul Intern Brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă.

România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS), spune studiul, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.

“De pildă, față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare”, menționează sursa citată.

Planul de investiții Junker este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.4.2016

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    21.4.2016, 11:00 am

    1.Cauza prezentei (si viitoarei) imposibilitati de atragere si utilizare a fondurilor UE – este lipsa unui “proiect economic national postaderare” (de dezvoltare economica si industriala), care sa creieze indiciile pentru proiecte, logistica, cadrul economic si financiar de articulare a noilor afaceri, cu economia nationala – in avalul si amontele industrial, agricol si comercial national.
    In lipsa acestei legaturi organice dintre economia nationala si afacerile propuse de diversi “investitori” (de ocazie) si afaceri (oarecare), UE n-a aprobat deocamdata nici o finantare, desi ne apropiem de jumatatea anului 2016…

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult