Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker - CursDeGuvernare.ro
duminică

5 decembrie, 2021

Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 aprilie, 2016

Anca_Dragu_PaliuRomânia nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operațiuni aferente Planului Juncker, potrivit unui mesaj al ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu (foto), transmis, miercuri, într-o conferință de presă a Institutului European din România (IER), anunță Agerpres.

„Sunt peste 220 de operațiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de știut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor și investițiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ținta totală asumată în cadrul planului”, a transmis Anca Dragu, într-un mesaj transmis de Angela Carabaș, șef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaționale în Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit acesteia, MFP, alături de celelalte instituții, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.


La finalul anului 2014, România a trimis Comisiei Europene o listă cu proiecte de 33 de pagini, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

(Citiți și: ”Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse”)

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi sunt variate de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Într-un prim raportul publicat de Comisia Europeană se arăta că toate cele 28 de state membre au propus peste 2.000 de proiecte, în valoare de 1300 de miliarde de euro, dintre care proiecte în valoare de peste 500 de miliarde ar putea fi implementate în următorii 3 ani.

Comisia Europeană a spus că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni au anunțat că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.


Studiul „Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”, prezentat miercuri la IER, arată că planul Juncker ar putea crește Produsul Intern Brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă.

România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS), spune studiul, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.

„De pildă, față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare”, menționează sursa citată.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Planul de investiții Junker este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Cauza prezentei (si viitoarei) imposibilitati de atragere si utilizare a fondurilor UE – este lipsa unui „proiect economic national postaderare” (de dezvoltare economica si industriala), care sa creieze indiciile pentru proiecte, logistica, cadrul economic si financiar de articulare a noilor afaceri, cu economia nationala – in avalul si amontele industrial, agricol si comercial national.
    In lipsa acestei legaturi organice dintre economia nationala si afacerile propuse de diversi „investitori” (de ocazie) si afaceri (oarecare), UE n-a aprobat deocamdata nici o finantare, desi ne apropiem de jumatatea anului 2016…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Cauza prezentei (si viitoarei) imposibilitati de atragere si utilizare a fondurilor UE – este lipsa unui „proiect economic national postaderare” (de dezvoltare economica si industriala), care sa creieze indiciile pentru proiecte, logistica, cadrul economic si financiar de articulare a noilor afaceri, cu economia nationala – in avalul si amontele industrial, agricol si comercial national.
    In lipsa acestei legaturi organice dintre economia nationala si afacerile propuse de diversi „investitori” (de ocazie) si afaceri (oarecare), UE n-a aprobat deocamdata nici o finantare, desi ne apropiem de jumatatea anului 2016…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr