miercuri

28 februarie, 2024

18 octombrie, 2023

CCR a respins sesizarea USR privind pachetul de măsuri fiscale, a anunțat miercuri președintele Curții, Marian Enache. Pachetul poate merge, așadar, la promulgare, neavând o problemă de constituționalitate.

Primele măsuri vor putea intra în vigoare cu o întârziere de o lună, de la 1 noiembrie, în loc de 1 octombrie, cum prevedea calendarul de aplicare a pachetului.

FMI consideră insuficiente măsurile

Prognoza FMI pentru deficitul bugetar în acest an este de 6% din PIB, iar dacă vor fi implementate măsurile fiscal-bugetare pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, deficitul va scădea la 5% în 2024, în loc să scadă sub 3%, a declarat șeful misiunii FMI pentru România, Jans Kees Martijn, la finele vizitei de 10 zile în România, unde a avut întâlniri cu toți actorii implicați: guvernanți, parlamentari, reprezentanții ai băncii centrale și ai mediului de afaceri.


Reprezentații FMI au atras atenția că deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB, așa cum solicită Comisia Eruopeană, pentru a se stabiliza datoria publică pe termen mediu.

„Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor. Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală.

Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR. Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente”, a spus șeful misiunii FMI în conferința de presă de la sfârșitul vizitei delegației în România.

De asemenea, experții FMI atrag atența că recentul pachet de măsuri fiscale este un pas în direcția bună, dar sunt necesare reforme structurale.

Impozitul pe cifra de afaceri dezavantajează firmele cu marja de profit redusă


FMI critică totuși unele dintre măsurile adoptate, despre care spune că nu-și vor atinge scopul propus: , „Impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile care lucrează cu marje reduse de profit și pot reduce intermedierea financiară”.

Principalele măsuri

Impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari

Companiile mari, cele cu cifre de afaceri de peste 50 milioane euro, vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic.

Sunt exceptate companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri a băncilor

În cazul acestora se introduce un impozit suplimentar:

  • 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv
  • 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026

Taxarea companiilor mici

  • 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro
  • 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară activități, principale sau secundare în diverse coduri CAEN

Companiile din sectoarele petrol și gaze naturale, impozit suplimentar de 0,5%, dacă au o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euo.

Principalele măsuri din pachetul fiscal, analizate de Gabriel Biriș

1. Impozitul minim pe cifra de afaceri – IMCA

O primă observație: deși denumirea acestui impozit este „pe cifra de afaceri”, în realitate este un impozit pe venit, care se aplică însă companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50.000.000 euro/an.

Au fost scoase din sfera de aplicare al IMCA operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de către ANRE (adică toți).

Nu sunt deci scăzute din baza de calcul al IMCA investițiile făcute înainte de 1 ianuarie 2024 și nici amortizările pentru active în care s-a investit anterior acestei date.

2. Impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit

Băncile nu datorează impozit minim, ci unul suplimentar, de 2% din cifra de afaceri (2024, 2025) și de 1% din cifra de afaceri, începând cu 2026. Evident, nici în acest caz nu vorbim de un impozit pe cifra de afaceri, ci pe venituri. Sunt incluse aici veniturile din dobânzi, din dividende (oarecum ciudat, acestea fiind neimpozabile în cea mai mare parte a cazurilor), din taxe și comisioane, etc.

Tot evident este că – nici în acest caz – nu avem un studiu de impact cu privire la efectele unui astfel de impozit. Aparent, ținând cont de rezultatele financiare obținute de bănci în ultima perioadă, acest impozit suplimentar pare că va putea fi plătit (nici nu am auzit comentarii din partea sistemului bancar, dar băncile în general, nu prea comunică mult) fără mari probleme. Rămâne însă de văzut dacă nu cumva agențiile de rating au alte calcule și dacă nu cumva o să le vedem revenind la Bucureşti pentru analiză, așa cum au făcut-o și în 2019 când unul din guvernele Dragnea/Vâlcov (nici nu mai contează care, cred că era Dăncilă) a avut „inspirația” de a introduce „taxa pe lăcomie”…

Nu trebuie să uităm că, în cazul unei sincope a economiei, vor creste masiv creditele neperformante, caz în care profiturile „extraordinare” vor deveni rapid pierderi la fel de extraordinare.

Ceea ce este însă cu adevărat scandalos este că acest impozit suplimentar se aplică doar băncilor, nu și IFN-urilor care practică dobânzi care i-ar face invidioși și pe cămătari. Dar – deh – nu există bănci deținute de politicieni, IFN-uri însă da…

3, Impozitul suplimentar pentru companiile care desfășoară activități în sectoarele  petrol și gaze naturale

Aceeași primă observație: nu este impozit pe cifra de afaceri – chiar dacă se numește „impozit specific pe cifra de afaceri” (ICAS), ci tot pe venit.

ICAS = 0,5%*(VT – Vs – I – A), semnificația termenilor fiind aceeași ca în cazul IMCA.

A doua observație: la fel ca și în cazul IMCA, din baza de calcul al ICAS se scad, așa cum era și normal, accizele. Ce facem însă cu redevențele (calculate ca procent din venituri) și cu impozitele suplimentare stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 (petrol) și, mai ales, Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 (gaze naturale)? Le lăsăm în baza de calcul al ICAS! Iar la gaze naturale nu trebuie să uităm că redevențele sunt, more or less – 14%, iar, din ce rămâne, cam 70% este impozitul suplimentar, adică 75% din venitul din exploatare se duce direct la buget. Să nu uităm că aici mai există și contribuția de solidaritate pentru profiturile extraordinare, și asta nedeductibilă, în condițiile în care prețurile la gaz au revenit oarecum la normal, fiind cam o treime din prețurile medii din 2022… Chiar mă întreb ce o să facă Romgaz, de unde va putea plăti? Și, mai ales, de unde vor găsi resursele de a investi jumătate din cele 4 miliarde de euro cât trebuie băgați în Marea Neagra să scoată gazul de care vorbim cu toții? Sau nu mai vrem să îl scoatem?

A treia observație: ce facem cu Legea offshore, care garantează stabilitatea regimului fiscal aplicabil la 01.01.2023? În mod normal, IMCA nu ar trebui aplicat nici pentru BSOG (care deja exploatează) și nici pentru Petrom/Romgaz, când vor începe să exploateze gazul. Rămâne să vedem ordinul Ministerului Finanțelor (OMF) prin care se va aproba lista companiilor ce urmează a fi supuse acestui impozit.

A patra observație: eu știu că impozitele, taxele și contribuțiile datorate bugetului de stat sunt stabilite prin lege și mai știu și că un impozit este definit de 4 elemente:

  • Cine îl plătește;
  • La ce bază se calculează;
  • Cât este impozitul;
  • Care este termenul de declarare și de plată al impozitului.

Or, aici pare că, prin lege, se deleagă reglementarea primului element la nivel de legislație terțiară (OMF) ceea ce este cel puțin dubios, dacă nu cumva chiar neconstituțional, mai ales că, în lege, nu se stabilesc nici criteriile pe baza cărora Ministerul Finanțelor emite acest ordin…

***

(Citiți și: ”Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: