Prognoza FMI pentru deficitul bugetar în acest an este de 6% din PIB, iar dacă vor fi implementate măsurile fiscal-bugetare pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, deficitul va scădea la 5% în 2024, în loc să scadă sub 3%, a declarat șeful misiunii FMI pentru România, Jans Kees Martijn, la finele vizitei de 10 zile în România, unde a avut întâlniri cu toți actorii implicați: guvernanți, parlamentari, reprezentanții ai băncii centrale și ai mediului de afaceri.
El a atras atenția că pachetul de măsuri fiscale este deocamdată blocat la CCR, care urmează să se pronunțe asupra constituționalității, dar chiar dacă ar trece și ar intra în vigoare, mai sunt necesare alte măsuri.
În următorii doi ani va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. Astfel, FMI propune:
- Eliminarea scutirilor, facilităților, privilegiilor și lacunelor rămase în fiscalitate
- Simplificarea suplimentară a TVA-ului
- Reformarea impozitului pe proprietate
- Utilizarea politicii fiscale pentru a promiva utilizarea eficientă a energiei.
Reprezentații FMI au atras atenția că deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB, așa cum solicită Comisia Eruopeană, pentru a se stabiliza datoria publică pe termen mediu.
„Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor. Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală.
Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR. Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente”, a spus șeful misiunii FMI în conferința de presă de la sfârșitul vizitei delegației în România.
De asemenea, experții FMI atrag atența că recentul pachet de măsuri fiscale este un pas în direcția bună, dar sunt necesare reforme structurale.
În ceea ce privește politicile guvernului, Fondul Monetar Internațional atrage atenția și asupra faptului că majorările salariale care sunt în discuție ar putea să ducă la o revenire a inflației.
De asemenea, ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri. În ceea ce privește prioritățile politice, aș vrea să încep cu politica fiscală. Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024.
Impozitul pe cifra de afaceri dezavantajează firmele cu marja de profit redusă
FMI critică totuși unele dintre măsurile adoptate, despre care spune că nu-și vor atinge scopul propus: , „Impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile care lucrează cu marje reduse de profit și pot reduce intermedierea financiară”.
Pragul de 250.000 euro pentru microîntreprinderi e prea mare
FMI cere ca măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea impunerii unui TVA unic, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate. „Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat. Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia. Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro”, a declarat Jan Kees Martijn
Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Pensiile speciale sunt la locul lor, cu mici ajustări și acelea incerte, legea salarizării și a pensiilor au șireturile legate, despre reforma administrativă se vorbește periodic fără o literă scrisă însă într-un proiect real, reforma constituțională la fel, din fericire, aș spune, pentru că la nivelul de competență politică actuală cu siguranță ar ieși o nenorocire, la fel cum sunt Legile Educației, în mare parte mai proaste decât ce aveam înainte.
În schimb, Guvernul Stabilității apelează la mijloace de guvern minoritar sau fragil, precum angajarea răspunderii, pentru un proiect cu ajustări fiscale de extrem de proastă calitate, contradictoriu până la stupizenie pe alocuri, multiplu neconstituțional și de pe Lună, dar și la ordonanțe de urgență a căror singura urgență e dată de incompetența guvernanților de a face lucrurile la timp.😁