Pentru ca sistemul de Sănătate să funcţioneze şi în anul viitor, guvernul trebuie să acopere deficitul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Gaura anului 2010 este de 1,6 miliarde de euro la bugetul consolidat al Casei, bani care trebuie prevăzuţi în bugetul de stat. Două sunt problemele care preocupă coaliţia. Prima: guvernul virează an de an sume tot mai mari în deficit, bani în gestionarea cărora nu are nici o decizie. A doua: şomajul a micşorat numărul contribuabililor. E nevoie de o hotărâre rapidă: doar 15% din bugetul Sănătăţii se duce pe servicii medicale.
CNAS are un deficit de 1,6 miliarde (potrivit lui Varujan Pambuccian) – de 3 miliarde de lei (potrivit declaraţiei lui Lucian Duţă – directorul Casei), datorii pentru medicamente de peste 3 miliarde de lei, şi 22 de membri în Consiliul de Administraţie. Toate cifrele sunt importante, pentru că ele au produs ieri exasperare în discuţiile din coaliţia de guvernare. « Unul, statul, plăteşte, iar celălalt, CNAS, dispune » – a rezumat Varujan Pambuccian principiul după care s-a pus problema finanţării la Sănătate.
Cifrele Sănătăţii
- Bugetul CNAS şi al Ministerului Sănătăţii – aproximativ 5 miliarde de lei
- Cei mai mulţi bani se duc în spitale, unde circa 75% reprezintă salarii şi alte cheltuieli de personal, iar 10% întreţinere.
- Doar circa 15% din buget sunt cheltuiţi în serviciile propriu-zise de sănătate.
- Investiţiile sunt aproape inexistente.
- Toată această situaţie este gestionată de către conducerea CNAS
Ce-şi doreşte guvernul, dacă tot acoperă deficitul
” Sunt un susţinător al controlului pe care guvernul trebuie să-l aibă asupra CNAS, pentru că deficitul lor este cronic, an de an trebuie acoperit de la buget, în ultimii ani acest deficit a crescut de patru ori. Eu, de exemplu, nu reuşesc să aflu de unde vine acest deficit.” – spune Pambuccian.
„Sunt 4,5 milioane de plătitori care asigura fondurile pentru 20 de milioane de locuitori” – spunea într-o conferinţă, săptămâna trecută, preşedintele CNAS.
În discuţia de ieri a reprezentanţilor coaliţiei, au fost avansate trei variante de măsuri privind finanţarea Sănătăţii :
- Acoperirea deficitului şi găsirea unei modalităţi ca guvernul să poată avea putere de decizie în CNAS, dat fiind că acolo nu mai e vorba doar de bani adunaţi de la asiguraţi, ci şi de bani mulţi de la bugetul de stat. O eventuală putere de decizie depinde însă de structura Consiliului de Administraţie al Casei : din 22 de membri ai CA, guvernul are doar 7 locuri, restul aparţin sindicatelor (8 ), patronatelor (6) şi preşedinţiei.
- Trecerea CNAS în subordinea Ministerului Sănătăţii. O atare măsură ar întări controlul asupra cheltuirii banilor, dar ar putea spori presiunea politică asupra dirijării banilor în industria de medicamente şi asupra contractelor – o miză de neignorat pentru nici un guvern de până acum. În plus, ar ştirbi din autonomia pe care trebuie să o aibă o instituţie care gestionează banii plătiţi direct de contribuabil.
- Ultima variantă luată în discuţie a fost înfiinţarea caselor private de sănătate, unde contribuabilii să fie obligaţi să cotizeze, dar pentru care să poată opta singuri. E mai mult o variantă teoretică. Pe de o parte, acest lucru presupune timp pentru crearea unei legislaţii şi a unei infrastructuri. Pe de alta parte, mentalitatea de asistat a majorităţii beneficiarilor de servicii de sănătate ar face inoperantă crearea de alternative.
Până luni, când este aşteptat ca guvernul să aprobe proiectul de buget, se va lua o decizie şi în privinţa CNAS. Mai trebuie găsite soluţii pentru deficitul la Fondul de Şomaj şi la cel de Pensii, aşa încât bugetul să poată trece prin Parlament la 21 decembrie.
