Forumul de la Davos: trezirea din ”visul american” la ”o nouă realitate”

Oamenii de afaceri de top din întreaga lume au discutat, la Davos, despre “noua realitate” după criza financiară, iar atmosfera a fost una mai optimistă decât în ultimii doi ani. Mulţi dintre participanţi se aşteaptă la o creştere economică, oricât de mică, pentru 2011. Încrederea comunităţii business a crescut aproape de nivelul de dinainte de criză, iar unii economişti au susţinut la reuniunea Forumului Economic Mondial că economia globală e pregătită pentru creştere, pe termen lung.

Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos este un prilej foarte bun pentru cei circa 2.500 de participanţi de a se întâlni, a discuta, a gândi şi a dezbate idei noi, dar şi pentru a se cunoaşte şi a pune la cale noi proiecte de afaceri. Cele cinci zile ale reuniunii cuprind nu mai puţin de 239 de sesiuni de grup, cu teme din cele mai diverse, de la geopolitică şi afaceri, la ştiinţă şi lucruri mai ciudate, cum ar fi o lecţie despre stilul Shakespearean de conducere. În anii trecuţi, în special în timpul perioadelor de tensiuni politice, Davos a fost locul în care duşmanii s-au întâlnit discret şi au discutat, pregătind terenul pentru negocierile de pace.

Un exemplu în ce priveşte încheierea unor înţelegeri de afaceri la Davos este contractul semnat de firma rusească Rosneft şi cea americană Exxon Mobil, pentru exploatări petroliere şi de gaz în Marea Neagră.Valoarea contractului nu este cunoscută, dar Exxon va investi 1 miliard de dolari în explorări. La începutul acestei luni şi compania britanică British Petroleum a semnat un parteneriat cu firma de stat rusească Rosneft pentru exploatările din zona arctică.

”O nouă realitate”

A 41-a întâlnire anuală a Forumului Economic Mondial, care a început miercuri şi se încheie duminică, a avut un titlu greoi “Norme comune pentru o nouă realitate”, dar s-a referit, în fapt, la aspecte concrete precum: India şi China sunt superputeri pe cale să se afirme tot mai mult în lume, cum ne va afecta acest lucru? Agenda discuţiilor a fost plină de dezbateri referitoare la schimbarea puterii dinspre Vest spre Est, şi de la Nord la Sud (de exemplu, Brazilia).

Ultimele trei reuniuni din Davos au fost dominate de problema falimentului bancar şi a scăderii economice, iar băncile, fondurile de investiţii şi alte repere ale capitalismului au fost ţapii ispăşitori. Anul acesta, economiştii au considerat că e timpul să privim înainte şi să ne concentrăm asupra însănătoşirii economice, având în vedere că majoritatea economiilor asiatice, de pildă, n-au fost afectate grav de criza mondială, doar şi-au încetinit puţin ritmul de creştere economică. Au mai fost discutate şi alte chestiuni: sărăcia în lumea în curs de dezvoltare, schimbarea climatică, criza zonei euro, securitatea cibernetică şi impactul social al lumii digitale.

Economia globală e pregătită să recupereze în 2011 o mare parte din ceea ce a pierdut în ultimii ani, spun economiştii şi lideri din lumea de afaceri. Ei prezic o recuperare “în viteza a treia”, într-o lume în care doar China, India şi Brazilia înregistrează creştere economică rapidă. SUA şi Germania se vor dezvolta mai lent, în timp ce majoritatea economiilor avansate vor face doar un mic progres. În acelaşi timp, însă, inflaţia, protecţionismul şi datoria publică şi privată ar putea, totuşi, să deraieze cursul previzibil al economiilor.

Optimism ponderat

Sesiunea referitoare la starea economiei globale a fost cea mai optimistă de la începutul crizei financiare, în 2007. Chiar şi Nouriel Roubini, unul dintre economiştii care au prezis prăbuşirea creditelor, un pesimist notoriu, a vorbit despre “un pahar pe jumătate plin şi pe jumătate gol”.

În partea plină: apar primele semne ale însănătoşirii economice, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, un risc scăzut al creşterii inflaţiei şi o îmbunătăţire a balanţei contabile a companiilor mari.

Partea goală: scăderea economică în Marea Britanie şi problemele din zona periferică a euro au demonstrat că încă nu s-a terminat criza, iar ţările dezvoltate vor avea, în cel mai bun caz, o creştere “anemică”. Nourini a avertizat că nici pieţele în curs de dezvoltare nu sunt încă cu totul ieşite din criză. Ele au fost, însă, noile motoare de creştere econimică ale lumii, deşi ameninţate de inflaţie, “supraîncălzire” şi supraevaluare a bunurilor, în special pe piaţa imobiliară.

Visul american, depăşit

Consilierul special al FMI, Zhu Min, consideră că transformarea de succes a economiei chineze este crucială, dar pe termen lung, toate economiile au de depăşit o problemă mult mai mare: demografia – ţările au fie o populaţie foarte tânără, fie o societate îmbătrânită. Zhu spune că toţi oamenii din ţările în curs de dezvoltare îşi doresc acelaşi lucru: “o viaţă americană, cu o casă mare, o maşină şi o pensie la bătrâneţe” şi nicio economie nu-şi permite, în prezent, să le ofere cetăţenilor acest model. De aceea, trebuie să găsim un model nou, trebuie să transmitem acest mesaj clar, întregii lumii, a spus el.

Lupta pentru resurse

Preşedintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a vorbit despre faptul că populaţia lumii este în creştere continuă, iar lupta pentru resursele rare ar putea duce la izbucnirea de noi conflicte. Yudhoyono afirmă că populaţia globului ar putea ajunge de la 7 miliarde de locuitori în prezent, la peste 9 miliarde în 2045. “Imaginaţi-vă atunci ce presiune va fi pe resursele de hrană, energie, apă”, spune liderul indonezian. Următorul conflict sau război economic ar putea fi cauzat de dispariţia resurselor, dacă nu vom reuşi să le manageriem împreună, a explicat Yudhoyono.

Euro nu moare

Mai multe personalităţi, printre care preşedintele francez, cancelarul german şi ministrul francez de finanţe au susţinut moneda euro, la acest forum mondial. Christine Lagarde, ministrul francez, a explicat că nu este de acord cu afirmaţia preşedintelui băncii britanice Barclays, Bob Diamond, care spunea că situaţia din Europa a ajuns de la “acută” la “cronică”. “Moneda euro a supravieţuit”, şi n-ar fi bine să pariaţi împotriva ei şi a ţărilor din zona euro. Lagarde a susţinut şi acţiunile miniştrilor din zona euro, spunând că anul trecut aceştia au acţionat rapid şi eficient pentru a răspunde crizei din Irlanda şi ameninţărilor din Spania şi Portugalia.

“Am reuşit să depăşim această situaţie şi am reuşit ca într-o săptămână să creăm un fond European pentru stabilitate financiară, în valoare de 440 miliarde de euro. În ce priveşte consolidarea fiscală, ne îndreptăm în direcţia corectă”, a conchis oficialul francez.

În aceeaşi ordine de idei, Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au ţinut să folosească această ocazie pentru a-şi arăta sprijinul ferm pentru moneda europeană. Ei spun că nu vor întoarce niciodată spatele monedei euro. Merkel a avertizat însă asupra unui alt pericol: datoria publică excesivă este cea mai mare ameninţare la prosperitatea Europei. Merkel le-a spus oamenilor de afaceri şi liderilor politici din Davos că celelalte ţări europene ar trebui să urmeze exemplul Germaniei în ce priveşte adoptarea unor măsuri de austeritate.