Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Cât scoate România din redevențe. 2014 – anul negocierilor pentru țiței și gaze

de Costel Stroescu 16.3.2014

La sfârșitul acestei luni, toate companiile care posedă licențe sau permise de exploatare a resurselor naturale trebuie să încheie acte adiționale cu Autoritatea Națională pentru Resurse Naturale pentru stabilirea noilor redevențe majorate prin Ordonanța 102/2013 privind modificarea Codului fiscal.

Noile redevențe pentru resurse minerale, cu excepția celor de petrol și gaze, majorate de guvern prin Ordonanța 102/2013 cu 25%, vor fi aplicate tuturor licențelor și permiselor de la data intrării în vigoare a ordonanței, adică 1 ianuarie 2014.

În Ordonanță se mai face referire la o excepție, respectiv redevențele la metale nobile (aur, argint, platină) care cresc cu 50%.

Redevențele la țiței și gaze nu pot fi modificate până în luna decembrie 2014, atunci când expiră o clauză din contractul de privatizare a Petrom, încheiat în 2004, care prevedea că redevențele rămân stabile timp de zece ani.

Nivelul redevențelor la țiței și gaze, care reprezintă aproximativ 85% din totalul redevențelor colectate anual, urmează să fie negociat de Ministerul Economiei cu actorii de pe piață.

Principalele companii din sectorul petrolului și gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) și Romgaz Mediaș.

Negocierile sunt puse sub semnul întrebării de Gheorghe Ialomițeanu, fostul ministru de finanțe în guvernul care, la sfârșitul anului 2011, a încercat să crească redevențele la mai multe tipuri de resurse.  ”Nu cred că redevențele la petrol și gaze vor crește prea mult. Mă întreb dacă Petrom nu va fi avantajată, având în vedere că la Departamentul pentru Energie a ajuns Răzvan Nicolescu, care vine pe post din poziția de director în OMV. Oricum, nivelul redevențelor actuale este cel mai mic din UE, de până în 1% din PIB, în condițiile în care sunt țări europene cum ar fi Norvegia care acoperă aproape 30% din PIB din redevențe.”, a declarat fostul ministru de finanțe.

În prezent redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze, din valoarea producţiei brute extrase.

Creșterea redevențelor a fost convenită în negocierile de anul trecut cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Tentativa lui Emil Boc și Ordonanța sa nemaiaplicată

O modificare a nivelului redevențelor a încercat și fostul prim ministru Emil Boc, care voia să mai adune fonduri la buget pe timp de criză. Proiectul de ordonanță de urgență elaborat la sfârșitul lui 2011 prevedea dublarea redevențelor pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției. Redevențele pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele, metalele neferoase sau apele minerale se majorau de la 4% la 6%.

Prin aceeași ordonanță se stabilea ca o cotă de 20% din redevențele și taxele colectate percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare să fie cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se afla perimetrul.

Ordonanța nu a fost aprobată pentru că discuțiile cu Petrom pentru majorarea redevenței petroliere au eșuat. ”Noi am cerut FMI să intervină și să convingă conducerea Petrom să accepte renunțarea la clauza din contractul de privatizare prin care se stabuilea că redevențele nu se pot majora până în 2014, dar discuțiile nu au dus la nici un rezultat.”, ne-a declarat fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițeanu.

Nivelul câștigurilor din redevențe

În 2011, suma adunată din redevențe s-a apropiat de 1 miliard de lei (aproximativ 225 de milioane de euro). Ponderea cea mai mare au avut-o redevențele din domeniul petrolier și al gazelor naturale.

În 2012, pe fondul liberalizării prețurilor la energie, dar și din cauza creșterii producției interne de gaz, pentru scăderea dependenței de gazul rusesc, redevențele colectate au fost de 1,4 miliarde lei (circa 300 de milioane de euro).

Noile redevențe

  • -pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice, redevența va crește de la 4% la 5% din valoarea producției miniere,
  • -pentru metale nobile (aur, argint, platină) va fi aplicată o redevență de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile.
  • -pentru substanțe nemetalifere, de la 0,70 euro la 0, 875 euro pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale – de la 0,35 euro la 0,4375 euro pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase – de la 0,40 euro la 0,50 euro pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită – de la 0,55 euro la 0,6875 pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental și granodiorit ornamental – de la 2 euro la 2,5 euro pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale – de la 2,50 euro la 3,125 euro pe unitatea de producție minieră,
  • -pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale – de la 3 euro la 3,75 euro pe unitatea de producție minieră, iar
  • pentru săruri haloide – de la 0,80 euro la 1 euro pe unitatea de producție minieră.

Redevențe în alte țări

Nivelu redevențelor este foarte diferit de la o țară la alta, iar criteriile de stabilire și negociere se mișcă într-o plajă largă.

Pe de o parte, e vorba de modul în care fiecare stat fiscalizează. O pondere foarte mare în negocierea redevențelor o au însă caracteristicile modului în care sunt exploatate rerursele: accesul la acestea, tehnologiile folosite, aportul companiilor private care exploatează, partea din profit, atunci când este cazul, de care statul respectiv beneficiază etc, etc.

Iată, totuși, filtrate de criteriile amintite mai sus, câteva exemple de redevențe pentru mai multe tipuri de resurse :

Țiței și gaze:

  • -În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia redevențele sunt înlocuite cu taxe pe profiturile petroliştilor, dincolo de cele aplicate tuturor companiilor. Nominal, aceste taxe au o valoare de 30% în Marea Britanie, 52% în Danemarca şi 51% în Norvegia, dar efectiv, după deduceri, nivelul taxei este de 15%, 18%, respectiv 21%, potrivit unui studiu PricewaterhouseCooper (PwC).
  • -În SUA se percepe redevenţă de 17%, care se ataşează la un impozit pe venit de 40%. Este singurul stat în care resursa este în proprietate privată, nu al statului.
  • -Brazilia percepe redevenţă de 10%, ataşată unui impozit pe venit de 24% şi impune o taxă pe supraprofit de 10%.
  • -În Rusia se percepe redevenţă de 22%, care se ataşează la un impozit pe venit de 20% şi la taxe pe exporturi între 0-65%.
  • -În Turcia se aplică o redevenţă fixă de 12,5% atât pentru producţia de petrol, cât şi pe cea de gaze.
  • -În Germania se percepe o redevenţă de 10% atât din valoarea pro­ducţiei de gaze, cât şi din cea de petrol.
  • -În Ungaria, redevenţele variază între 12% şi 30% în funcţie de dimensiunea zăcământului
  • -În Franţa redevenţele pot ajunge până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ

Resurse minerale:

  • -SUA este una din țările dezvoltate cu cele mai mici redevențe percepute pentru resursele minerale: între 2% și 5%;
  • Redevențele în cazul resurselor de aur se situează între 1% și 20% :
  • -Brazilia: 1%,
  • -Australia: 2%,
  • -Chile: 3%,
  • -Argentina: 3%,
  • -Indonezia: 3,75%,
  • -China: 4%,
  • -Rusia: 6%,
  • -Polonia: 10%,
  • -Canada: 15-20%;
  • În cazul cărbunelui, redevențele sunt de 1%-2% :
  • -Chile: 1%,
  • -China:1%,
  • -Brazilia: 2%,
  • -Polonia: 2%);

Cuprul este supus unor redevențe de până la 5%:

-Chile – 2%,

-China – 2%,

-Polonia – 3%,

-Indonezia – 4%,

-Australia – 5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.3.2014

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    17.3.2014, 10:31 am

    Cita platina , aur si argint se extrage anual in Romania ? Sau cresterea revedentelor pe aceste metale era o miscare anticipata pentru a acorda licenta de exploatare la Rosia Montana canadezilor ?
    Care canadezi e de vazut pina la ce punct sint din moment ce realul detinator a actiunilor in RMGC e o srl din un paradis fiscal numit insula Jersey. Care la rindul ei e controlata de o alta srl din un alt paradis fiscal adica Bahamas .(schema clasica de ascuns proprietarii numita “in cascada” sau “in lant” ) Toate smecherii legale de gasit doar in Romania , Grecia , Cipru pentru a pierde urma adevaratilor aprofitatori.
    PS . In RO redeventa pe aur la 6 % iar in Canada firma Gabriel ar plati 15-20 % . Mda , coicoii au nevoie de complici mioritici . Evident . 🙁

Lăsați un comentariu


Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult