La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Cât de prost e distribuită cea mai mare creștere a costului muncii din UE

de Marin Pana , 22.4.2019

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2018 publicate de Eurostat.

Cu o majorare de +13,3% înregistrată anul trecut, țara noastră a devansat atât ţările din fostul bloc socialist intrate deja în zona euro (Letonia +12,9%, Lituania +10,4%, Estonai şi Slovacia, fiecare cu +6,8%), cât şi pe acelea care nu adoptat încă moneda unică (Ungaria 9,8%, Cehia 8,3%, Polonia şi Bulgaria, fiecare cu +6,9%).

De reţinut, costul salarial exprimat în euro a avansat la noi cu aproape 65% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investiţiilor străine este în continuă scădere. Deocamdată, însă, ne situăm încă undeva la 75% în raport cu Ungaria, Letonia sau Lituania, 70% din valoarea consemnată în Polonia şi 55% faţă de Cehia sau Estonia, dar la 125% în raport cu Bulgaria.

De reţinut ritmul similar ( chiar ceva mai mare) de creştere în raport cu grupul BELL ( Bulgaria + micile ţările baltice), deşi noi nu avem nici moneda indexată la euro şi nici nu am adoptat euro. Şi aproximativ dublu sau chiar mai mult faţă de grupul statelor cu regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia.

Practic, chiar dacă se ţine cont de efectul de bază aferent nivelului nostru ceva mai redus de dezvoltare, avem o poziţie particulară, în care suntem puşi în situaţia de a gestiona mult mai atent relaţia dintre creşterile de venituri şi cursul de schimb. De pildă, creşterea de 13,3% în moneda naţională între 2017 şi 2018 s-a tradus în doar 11,3% în euro.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Profitând de această combinaţie între oportunitate şi risc şi ţinând cont de ritmul de erodare al competitivităţii prin creşterea costului muncii, trebuie să vedem cât putem întinde coarda fără să pleznească. Dacă trecem pragul teoretic de 12% de dezechilibru stabilit în tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice, ne aduce viaţa ( piaţa) înapoi la realitate.

De aceea, să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii s-a diminuat în Europa Centrală, pe măsură ce nivelul PIB/locuitor s-a apropiat de media UE. Consolidarea prudentă a câştigurilor deja obţinute prin transmiterea în susţinerea cursului de schimb a unei părţi din sporul de productivitate s-ar putea dovedi mai utilă decât maximizarea discutabilă şi reversibilă – prin inflaţie – a majorării veniturilor, generată prin decizii administrative.

Marile puteri economice Germania, Franţa, Italia şi Spania vin şi ele să confirme, pe diferite paliere, cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale. Edificator, Germania (echilibrată bugetar) s-a apropiat de Franţa ( angajată în cheltuieli ce nu mai pot fi ajustate fără tulburări sociale) şi menţine eficient o putere de cumpărare mai mare ( dată de preţurile ceva mai mici).

Competitivitatea economică mai redusă şi deficitele bugetare au limitat costurile cu munca, implicit creşterile salariale din Italia şi Spania (poate ar trebui să luăm aminte la experienţa latină, în condiţiile în care noi suntem la limită sau chiar peste – vom vedea – cu deficitele de cont curent şi minusul finanţelor publice).

Aşezarea costurilor pe sectoare – la noi ca la nimeni

România se diferenţiază clar de toate aceste ţări prin aşezarea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Spre deosebire de ţările baltice, avem costuri salariale evident mai mari în activităţile non-business (atenţie, excluzând administraţia publică) decât toate ţările ex-socialiste ( Bulgaria are un plus neglijabil iar Polonia un plus de 9%, nu de 26% precum în cazul nostru).

Dacă privim datele pentru perechile Germania- Franţa şi Italia-Spania, se poate trage concluzia că în dispunerea din România se combină, în acest sens, nivelul de dezvoltare mai redus cu o anumită aplecare socio-culturală de sorginte latină.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial, cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin prin raportare la practica europeană de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile ce apar neproductive în acest context, se poate vedea la ce anume ar trebui să luăm aminte şi cum ar trebui să reglăm costurile salariale.

Experienţa altor state sugerează două ajustări esenţiale:

1. Segmentul de business ar trebui să aibă costuri salariale (implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, nu respectă această regulă. Mai mult şi foarte îngrijorător, dacă ne gândim şi la sectorul administraţiei publice, avem valori exagerat de mari pe zona non-business în raport cu zona business.

2. Din segmentul de business, industria are nevoie de o creştere la media pe zona de businesss, precum în Ungaria, Polonia şi Cehia (exact ţările care ne produc deficit comercial masiv ca valoare şi ca grad de acoperire a importurilor cu exporturi). După ce că suntem sub această medie, la fel ca Bulgaria şi ţările baltice, ne situăm chiar sub pragul de 90% în raport cu media pe economie, care include şi administraţia publică. De reţinut, corelaţia între un ecart în favoarea industriei şi competitivitate se verifică şi în cazul principalelor forţe economice din UE: Germania +15%, Franţa +5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

USR și PLUS au decis activarea a două structuri de coordonare și consolidarea alianței

Vladimir Ionescu

  USR și PLUS au decis în ședința de vineri a Birourilor Naționale Reunite ca alianța lor să se întărească, inclusiv prin activarea a două… Mai mult

Stiri

Tăierile ilegale de lemn din România sunt de 2 ori mai mari decât se estima până acum și ajung la 38,6 mil de metri cubi

Vladimir Ionescu

În România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, a declarat, vineri,… Mai mult

Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult