fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Cât de prost e distribuită cea mai mare creștere a costului muncii din UE

de Marin Pana , 22.4.2019

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2018 publicate de Eurostat.

Cu o majorare de +13,3% înregistrată anul trecut, țara noastră a devansat atât ţările din fostul bloc socialist intrate deja în zona euro (Letonia +12,9%, Lituania +10,4%, Estonai şi Slovacia, fiecare cu +6,8%), cât şi pe acelea care nu adoptat încă moneda unică (Ungaria 9,8%, Cehia 8,3%, Polonia şi Bulgaria, fiecare cu +6,9%).

De reţinut, costul salarial exprimat în euro a avansat la noi cu aproape 65% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investiţiilor străine este în continuă scădere. Deocamdată, însă, ne situăm încă undeva la 75% în raport cu Ungaria, Letonia sau Lituania, 70% din valoarea consemnată în Polonia şi 55% faţă de Cehia sau Estonia, dar la 125% în raport cu Bulgaria.

De reţinut ritmul similar ( chiar ceva mai mare) de creştere în raport cu grupul BELL ( Bulgaria + micile ţările baltice), deşi noi nu avem nici moneda indexată la euro şi nici nu am adoptat euro. Şi aproximativ dublu sau chiar mai mult faţă de grupul statelor cu regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia.

Practic, chiar dacă se ţine cont de efectul de bază aferent nivelului nostru ceva mai redus de dezvoltare, avem o poziţie particulară, în care suntem puşi în situaţia de a gestiona mult mai atent relaţia dintre creşterile de venituri şi cursul de schimb. De pildă, creşterea de 13,3% în moneda naţională între 2017 şi 2018 s-a tradus în doar 11,3% în euro.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Profitând de această combinaţie între oportunitate şi risc şi ţinând cont de ritmul de erodare al competitivităţii prin creşterea costului muncii, trebuie să vedem cât putem întinde coarda fără să pleznească. Dacă trecem pragul teoretic de 12% de dezechilibru stabilit în tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice, ne aduce viaţa ( piaţa) înapoi la realitate.

De aceea, să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii s-a diminuat în Europa Centrală, pe măsură ce nivelul PIB/locuitor s-a apropiat de media UE. Consolidarea prudentă a câştigurilor deja obţinute prin transmiterea în susţinerea cursului de schimb a unei părţi din sporul de productivitate s-ar putea dovedi mai utilă decât maximizarea discutabilă şi reversibilă – prin inflaţie – a majorării veniturilor, generată prin decizii administrative.

Marile puteri economice Germania, Franţa, Italia şi Spania vin şi ele să confirme, pe diferite paliere, cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale. Edificator, Germania (echilibrată bugetar) s-a apropiat de Franţa ( angajată în cheltuieli ce nu mai pot fi ajustate fără tulburări sociale) şi menţine eficient o putere de cumpărare mai mare ( dată de preţurile ceva mai mici).

Competitivitatea economică mai redusă şi deficitele bugetare au limitat costurile cu munca, implicit creşterile salariale din Italia şi Spania (poate ar trebui să luăm aminte la experienţa latină, în condiţiile în care noi suntem la limită sau chiar peste – vom vedea – cu deficitele de cont curent şi minusul finanţelor publice).

Aşezarea costurilor pe sectoare – la noi ca la nimeni

România se diferenţiază clar de toate aceste ţări prin aşezarea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Spre deosebire de ţările baltice, avem costuri salariale evident mai mari în activităţile non-business (atenţie, excluzând administraţia publică) decât toate ţările ex-socialiste ( Bulgaria are un plus neglijabil iar Polonia un plus de 9%, nu de 26% precum în cazul nostru).

Dacă privim datele pentru perechile Germania- Franţa şi Italia-Spania, se poate trage concluzia că în dispunerea din România se combină, în acest sens, nivelul de dezvoltare mai redus cu o anumită aplecare socio-culturală de sorginte latină.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial, cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin prin raportare la practica europeană de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile ce apar neproductive în acest context, se poate vedea la ce anume ar trebui să luăm aminte şi cum ar trebui să reglăm costurile salariale.

Experienţa altor state sugerează două ajustări esenţiale:

1. Segmentul de business ar trebui să aibă costuri salariale (implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, nu respectă această regulă. Mai mult şi foarte îngrijorător, dacă ne gândim şi la sectorul administraţiei publice, avem valori exagerat de mari pe zona non-business în raport cu zona business.

2. Din segmentul de business, industria are nevoie de o creştere la media pe zona de businesss, precum în Ungaria, Polonia şi Cehia (exact ţările care ne produc deficit comercial masiv ca valoare şi ca grad de acoperire a importurilor cu exporturi). După ce că suntem sub această medie, la fel ca Bulgaria şi ţările baltice, ne situăm chiar sub pragul de 90% în raport cu media pe economie, care include şi administraţia publică. De reţinut, corelaţia între un ecart în favoarea industriei şi competitivitate se verifică şi în cazul principalelor forţe economice din UE: Germania +15%, Franţa +5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult