La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Cât de prost e distribuită cea mai mare creștere a costului muncii din UE

de Marin Pana , 22.4.2019

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2018 publicate de Eurostat.

Cu o majorare de +13,3% înregistrată anul trecut, țara noastră a devansat atât ţările din fostul bloc socialist intrate deja în zona euro (Letonia +12,9%, Lituania +10,4%, Estonai şi Slovacia, fiecare cu +6,8%), cât şi pe acelea care nu adoptat încă moneda unică (Ungaria 9,8%, Cehia 8,3%, Polonia şi Bulgaria, fiecare cu +6,9%).

De reţinut, costul salarial exprimat în euro a avansat la noi cu aproape 65% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investiţiilor străine este în continuă scădere. Deocamdată, însă, ne situăm încă undeva la 75% în raport cu Ungaria, Letonia sau Lituania, 70% din valoarea consemnată în Polonia şi 55% faţă de Cehia sau Estonia, dar la 125% în raport cu Bulgaria.

De reţinut ritmul similar ( chiar ceva mai mare) de creştere în raport cu grupul BELL ( Bulgaria + micile ţările baltice), deşi noi nu avem nici moneda indexată la euro şi nici nu am adoptat euro. Şi aproximativ dublu sau chiar mai mult faţă de grupul statelor cu regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia.

Practic, chiar dacă se ţine cont de efectul de bază aferent nivelului nostru ceva mai redus de dezvoltare, avem o poziţie particulară, în care suntem puşi în situaţia de a gestiona mult mai atent relaţia dintre creşterile de venituri şi cursul de schimb. De pildă, creşterea de 13,3% în moneda naţională între 2017 şi 2018 s-a tradus în doar 11,3% în euro.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Profitând de această combinaţie între oportunitate şi risc şi ţinând cont de ritmul de erodare al competitivităţii prin creşterea costului muncii, trebuie să vedem cât putem întinde coarda fără să pleznească. Dacă trecem pragul teoretic de 12% de dezechilibru stabilit în tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice, ne aduce viaţa ( piaţa) înapoi la realitate.

De aceea, să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii s-a diminuat în Europa Centrală, pe măsură ce nivelul PIB/locuitor s-a apropiat de media UE. Consolidarea prudentă a câştigurilor deja obţinute prin transmiterea în susţinerea cursului de schimb a unei părţi din sporul de productivitate s-ar putea dovedi mai utilă decât maximizarea discutabilă şi reversibilă – prin inflaţie – a majorării veniturilor, generată prin decizii administrative.

Marile puteri economice Germania, Franţa, Italia şi Spania vin şi ele să confirme, pe diferite paliere, cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale. Edificator, Germania (echilibrată bugetar) s-a apropiat de Franţa ( angajată în cheltuieli ce nu mai pot fi ajustate fără tulburări sociale) şi menţine eficient o putere de cumpărare mai mare ( dată de preţurile ceva mai mici).

Competitivitatea economică mai redusă şi deficitele bugetare au limitat costurile cu munca, implicit creşterile salariale din Italia şi Spania (poate ar trebui să luăm aminte la experienţa latină, în condiţiile în care noi suntem la limită sau chiar peste – vom vedea – cu deficitele de cont curent şi minusul finanţelor publice).

Aşezarea costurilor pe sectoare – la noi ca la nimeni

România se diferenţiază clar de toate aceste ţări prin aşezarea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Spre deosebire de ţările baltice, avem costuri salariale evident mai mari în activităţile non-business (atenţie, excluzând administraţia publică) decât toate ţările ex-socialiste ( Bulgaria are un plus neglijabil iar Polonia un plus de 9%, nu de 26% precum în cazul nostru).

Dacă privim datele pentru perechile Germania- Franţa şi Italia-Spania, se poate trage concluzia că în dispunerea din România se combină, în acest sens, nivelul de dezvoltare mai redus cu o anumită aplecare socio-culturală de sorginte latină.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial, cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin prin raportare la practica europeană de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile ce apar neproductive în acest context, se poate vedea la ce anume ar trebui să luăm aminte şi cum ar trebui să reglăm costurile salariale.

Experienţa altor state sugerează două ajustări esenţiale:

1. Segmentul de business ar trebui să aibă costuri salariale (implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, nu respectă această regulă. Mai mult şi foarte îngrijorător, dacă ne gândim şi la sectorul administraţiei publice, avem valori exagerat de mari pe zona non-business în raport cu zona business.

2. Din segmentul de business, industria are nevoie de o creştere la media pe zona de businesss, precum în Ungaria, Polonia şi Cehia (exact ţările care ne produc deficit comercial masiv ca valoare şi ca grad de acoperire a importurilor cu exporturi). După ce că suntem sub această medie, la fel ca Bulgaria şi ţările baltice, ne situăm chiar sub pragul de 90% în raport cu media pe economie, care include şi administraţia publică. De reţinut, corelaţia între un ecart în favoarea industriei şi competitivitate se verifică şi în cazul principalelor forţe economice din UE: Germania +15%, Franţa +5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult

Europa

Ucraina – Alegeri parlamentare: Partidul președintelui Volodimir Zelenski conduce detașat în sondaje

Iulian Soare

Sondajele de dinaintea alegerilor parlamentare de duminică din Ucraina dau drept câștigător detașat pe partidul „Slujitorul Poporului”, format de recent alesul președinte Volodomir Zelensky și… Mai mult

Europa

Bătălia pentru strâmtoarea Ormuz: Franța și Germania condamnă sechestrarea de către Iran a petrolierului britanic. SUA revine cu trupe în Arabia Saudită

Iulian Soare

Franța și Germania au condamnat, sâmbătă,  sechestrarea petrolierului Stena Impero, aflat sub pavilion britanic, în Strâmtoarea Ormuz, de către Gardienii Revoluției din Iran, corpul militar… Mai mult

Stiri

Dragoș Anastasiu vinde firmele de turism din grupul Eurolines unei companii a grupului Rewe

Adrian N Ionescu

Grupul Eurolines, deţinut de Dragoş Anastasiu, va ceda către DER Touristik Group, parte a Grupului german Rewe, toate activităţile de turism – turoperare, retail, business… Mai mult