La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Cât de prost e distribuită cea mai mare creștere a costului muncii din UE

de Marin Pana , 22.4.2019

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2018 publicate de Eurostat.

Cu o majorare de +13,3% înregistrată anul trecut, țara noastră a devansat atât ţările din fostul bloc socialist intrate deja în zona euro (Letonia +12,9%, Lituania +10,4%, Estonai şi Slovacia, fiecare cu +6,8%), cât şi pe acelea care nu adoptat încă moneda unică (Ungaria 9,8%, Cehia 8,3%, Polonia şi Bulgaria, fiecare cu +6,9%).

De reţinut, costul salarial exprimat în euro a avansat la noi cu aproape 65% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investiţiilor străine este în continuă scădere. Deocamdată, însă, ne situăm încă undeva la 75% în raport cu Ungaria, Letonia sau Lituania, 70% din valoarea consemnată în Polonia şi 55% faţă de Cehia sau Estonia, dar la 125% în raport cu Bulgaria.

De reţinut ritmul similar ( chiar ceva mai mare) de creştere în raport cu grupul BELL ( Bulgaria + micile ţările baltice), deşi noi nu avem nici moneda indexată la euro şi nici nu am adoptat euro. Şi aproximativ dublu sau chiar mai mult faţă de grupul statelor cu regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia.

Practic, chiar dacă se ţine cont de efectul de bază aferent nivelului nostru ceva mai redus de dezvoltare, avem o poziţie particulară, în care suntem puşi în situaţia de a gestiona mult mai atent relaţia dintre creşterile de venituri şi cursul de schimb. De pildă, creşterea de 13,3% în moneda naţională între 2017 şi 2018 s-a tradus în doar 11,3% în euro.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Profitând de această combinaţie între oportunitate şi risc şi ţinând cont de ritmul de erodare al competitivităţii prin creşterea costului muncii, trebuie să vedem cât putem întinde coarda fără să pleznească. Dacă trecem pragul teoretic de 12% de dezechilibru stabilit în tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice, ne aduce viaţa ( piaţa) înapoi la realitate.

De aceea, să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii s-a diminuat în Europa Centrală, pe măsură ce nivelul PIB/locuitor s-a apropiat de media UE. Consolidarea prudentă a câştigurilor deja obţinute prin transmiterea în susţinerea cursului de schimb a unei părţi din sporul de productivitate s-ar putea dovedi mai utilă decât maximizarea discutabilă şi reversibilă – prin inflaţie – a majorării veniturilor, generată prin decizii administrative.

Marile puteri economice Germania, Franţa, Italia şi Spania vin şi ele să confirme, pe diferite paliere, cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale. Edificator, Germania (echilibrată bugetar) s-a apropiat de Franţa ( angajată în cheltuieli ce nu mai pot fi ajustate fără tulburări sociale) şi menţine eficient o putere de cumpărare mai mare ( dată de preţurile ceva mai mici).

Competitivitatea economică mai redusă şi deficitele bugetare au limitat costurile cu munca, implicit creşterile salariale din Italia şi Spania (poate ar trebui să luăm aminte la experienţa latină, în condiţiile în care noi suntem la limită sau chiar peste – vom vedea – cu deficitele de cont curent şi minusul finanţelor publice).

Aşezarea costurilor pe sectoare – la noi ca la nimeni

România se diferenţiază clar de toate aceste ţări prin aşezarea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Spre deosebire de ţările baltice, avem costuri salariale evident mai mari în activităţile non-business (atenţie, excluzând administraţia publică) decât toate ţările ex-socialiste ( Bulgaria are un plus neglijabil iar Polonia un plus de 9%, nu de 26% precum în cazul nostru).

Dacă privim datele pentru perechile Germania- Franţa şi Italia-Spania, se poate trage concluzia că în dispunerea din România se combină, în acest sens, nivelul de dezvoltare mai redus cu o anumită aplecare socio-culturală de sorginte latină.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial, cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin prin raportare la practica europeană de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile ce apar neproductive în acest context, se poate vedea la ce anume ar trebui să luăm aminte şi cum ar trebui să reglăm costurile salariale.

Experienţa altor state sugerează două ajustări esenţiale:

1. Segmentul de business ar trebui să aibă costuri salariale (implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, nu respectă această regulă. Mai mult şi foarte îngrijorător, dacă ne gândim şi la sectorul administraţiei publice, avem valori exagerat de mari pe zona non-business în raport cu zona business.

2. Din segmentul de business, industria are nevoie de o creştere la media pe zona de businesss, precum în Ungaria, Polonia şi Cehia (exact ţările care ne produc deficit comercial masiv ca valoare şi ca grad de acoperire a importurilor cu exporturi). După ce că suntem sub această medie, la fel ca Bulgaria şi ţările baltice, ne situăm chiar sub pragul de 90% în raport cu media pe economie, care include şi administraţia publică. De reţinut, corelaţia între un ecart în favoarea industriei şi competitivitate se verifică şi în cazul principalelor forţe economice din UE: Germania +15%, Franţa +5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2019

Lăsați un comentariu


Europa

17 angajați Airbus, suspectați de „trădare a secretelor corporaţiei”

Iulian Soare

Mai mulți angajați ai companiei Airbus sunt suspectați în Germania într-un dosar ce  investighează accesul neautorizat la documente, printre care și contracte, ale armatei germane,… Mai mult

Stiri

Premierul anunță amendarea proiectului lui Eugen Teodorovici pentru taxarea pensiilor speciale

Vladimir Ionescu

Impozitarea pensiilor militare, prevăzută în proiectul ministrului Eugen Teodorovici adoptat marți, la Senat, va fi eliminată la Camera Deputaților, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

România și Planul Juncker : 720 mil. euro atrase, din care 35% de Transgaz pentru BRUA

Adrian N Ionescu

  Operatorul magistralelor naționale de gaze natural, Transgaz (TGN) a obținut 34,7% din totalul finanțărilor de 720 de milioane de euro aprobate pentru România în… Mai mult

Europa

740 mil de euro din 27 mil. de articole: bunurile contrafăcute confiscate în UE în 2018

Iulian Soare

Aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală (DPI), însumând o valoare de piață de aproximativ 740 de milioane de euro,… Mai mult

Stiri

Termenul pentru depunerea cererilor de aministie fiscală – prelungit până la 31 octombrie

Vladimir Ionescu

Termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare în vederea beneficierii de amnistie fiscală a fost majorat cu o lună, până… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului atacă la CCR o modificare adusă legii exproprierii pentru utilitate publică

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la la un articol din legea adoptată în iulie pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult