Noul mecanism de semi-reglementare a pieței energiei: ”Prea multă incertitudine a producției”. Analiștii și piața – despre prevederi și riscuri

Noul mecanism de achiziție centralizată a energiei electrice, aprobat vineri de Guvern, prin care producătorii vor fi obligați să vândă către OPCOM energia la prețul fix de 450 de lei/MWh, ar putea pune în pericol securitatea sistemului energetic, având în vedere incertitudinile privind evoluția economică la nivel mondial și faptul că o parte din consum este acoperit din importuri, întrucât România are un deficit de capacități în funcțiune.

Noul sistem de “reglementare” al pieței este unul ingenios, așa cum recunoaște inclusiv ministrul Energiei, Virgil Popescu, însă este complicat când vine vorba de aplicat, atrage atenția Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Răzvan Nicolescu arată că “pretul de 450 RON/MW are farmecul lui mioritic pentru că e și mare și mic. Teama mea este că România devine o destinație tot mai riscantă pentru investitorii în atât de necesarele capacități noi de producție”.

Ion Lungu, director executiv al AFEER (Asociația Furnizorilor de Energie din România) spune că noul mecanism are la bază 2 progonoze: cea de producție și cea de consum, ambele cu un grad mare de incertitudine, mai ales că economia nu e stabilă.

(Citește și: „Guvernul reglementează piața energiei: Preț plafonat la 450 lei/MW, până în 2025”)

Reprezentantul AFEER spune că există mai multe incertitudini, care cel mai probabil vor fi stabilite în perioada imediat următoare.

Unul dintre acestea se referă la importuri. Deocamdată legislația existentă nu face nicio referire la importurile necesare pentru acoperirea consumului, și pe care furnizorii sunt nevoiți să le achiziționeze la prețurile de pe piața liberă europeană.

Potrivit lui Ion Lungu rămâne de văzut cum va fi realizat mixul de energie de către OPCOM, întrucât plafonul de 450 de lei/MWh este avantajos pentru producătorii de energie hidro și nuclear, în timp ce pentru producătorii pe cărbune acest prag nu este suficient în acoperirea costurilor.

“Plafonul de 450 de lei pentru megawatt în cazul Hidroelectrica înseamnă acoperirea costurilor cam de trei ori, la Nuclearelectrica ar fi cam dublu față de costurile de producție, în timp ce la CEO pragul nu este suficient”, ne-a explicat Ion Lungu, care în perioada 2000-2004 a deținut funcția de președinte al  ANRE.

Potrivit directorului executiv al AFEER, partea bună a tuturor acestor modificări aduse pieței de energie de către guvern este că săptămâna viitoare vor începe discuțiile în Camera Deputaților la OUG 119/2022, așa încât până la 1 ianuarie 2023 să fie clarificate toate asppectele referitoare la facturarea prețului la consumator.

Un mecanism care s-ar putea dovedi nefuncțional

Și președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, consideră că noul mecanism este greu de pus în aplicare și ar putea suferi noi modificări.

“Există riscuri asupra pieței. Este foarte greu pentru mine ca producător să estimez lunar producția. Ce se întâmplă dacă nu am apă în lacuri sau dacă un grup de la Cernavodă se oprește?”, a declarat, pentru CursDeGuvernare Dumitru Chisăliță, precizând totodată faptul că e foarte greu de estimat cum va evolua cererea de electricitate.

“Nu vorbim de reglementarea pieței de energie. Este o reglementare în amonte. Nu cred că mai există un alt stat membru care să fi aprobat un astfel de mecanism”, spune Dumitru Chisăliță.

Virgil Popescu: “Un sistem ingenios. În Franța se aplică doar la energia nucleară”

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a mențíonat, vineri, că “sistemul este unul ingenios. Trebuie să recunoaștem, este aplicat de ceva timp în Franța un sistem asemănător, îi spune ARENH. Numai că acolo, în Franța, vorbim doar de energia nucleară care intră în această platformă. Aici vorbim de o platformă pentru o mai largă tehnologie”.

Virgil Popescu a explicat că era necesar introducerea acestui mecanism pentru a putea asigura prețurile plafonate la consumatorul final, atât în cazul consumatorilor casnici cât și a companiilor.

Astfel, OUG 119/2022 urmează să fie modificată în Camera Deputaților, iar prețurile plafonate la consumatorul final să se aplice până la 31 martie 2025, termen până la care se aplică și noul mecanism de achiziție/vânzare energie prin OPCOM.

De unde va lua statul bani pentru subvenții

“Dupa bucuria traderilor și a producătorilor, a venit timpul pentru distribuitori și furnizori să se bucure, acestia chiar suferind mult și nedrept în ultimul timp. Consumatorii trebuie să rămână optimiști pentru că, până la urmă, sectorul energetic există ca să îi serveasca pe ei. Va veni, cândva, și randul lor. Eventual după un black out”, mai scrie pe Facebook, Răzvan Nicolescu.

Acesta mai spune că vom afla curând de unde va avea statul bani pentru compensări.

Ministrul Virgil Popescu a explicat că noul prețul de 450 de lei se va aplica doar pentru energia care a rămas disponibilă pentru 2023, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din piață.

“Prețul de 450 de lei este pentru energia disponibilă. Energia nu se vinde de pe o zi pe altă. Se vinde și la termen. Există și energie vândută în 2023. Acele venituri vor fi captate, iar estimările noastre pe piață în momentul de față sunt că nu va avea impact bugetar, ci totul se va autofinanța de la acele venituri de la producători și de la traderi, de la toți participanții din piață”, a mai spus ministrul Energiei.

Acesta a explicat că pe sistemul actual de taxare aplicat sectorului energetic în luna septembrie statul a colectat un miliard de lei.

“Avem cele 2,5 miliarde de lei alocate de la buget și în fiecare lună încasăm câte un miliard. Fondurile ne ajung, putem asigura prețurile finale la consumatori și să facem compensările către furnizori”, a spus Popescu.

Cum se va modifica OUG 119/2022

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că prin adoptarea noii ordonanțe de urgență autoritățile vor putea menține prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici la 0,68 de lei pentru cei vcare consumă până la 100 kilowatti, 0,80 lei pentru cei care consumă între 100 și 255 de kilowați.

De asemenea, IMM-urile vor beneficia de un preț plafonat pe kilowatt de 1 leu, iar pentru consumatorii mari va fi introdus un preț de 1,3 lei kWh, prin adoptarea OUG 119 în Parlament.

Prin modificările care se vor face în Parlament la OUG 119, vom asigura un preț pentru marii consumatori de 1,3 lei. De asemenea, consumatorii casnici care consumă peste 255 de kilowați vor beneficia de același preț al energiei, de 1,3 lei, cu specificația că, diferit față de prevederile anterioare, cei care consumă peste 255 de kilowați vor plăti primii 255 de kilowați la valoarea de 0,80 lei”, a explicat Nicolae Ciucă.

În prezent, consumatorii casnici care au un consum lunar mai mare de 300 kWh achită energia electrică la prețul pieței.

Abia de la 1 ianuarie 2024, dacă se vor face modificările în Parlament, se va aplica mecanismul menționat mai sus.

Întrebat ce se întâmplă cu această categorie de consumatori, Virgil Popescu a spus: le-aș transmite același mesaj românilor pe care l-am transmis încă de la aprobarea Ordonanței 119. Au în continuare posibilitatea să se transfere, să se mute la un furnizor (Hidroelectrica – n.r.) unde prețul este sub 80 de bani, mai puțin decât plătesc cei care consumă până în 255 de kilowati”.

Cum a arătat producția de energie în luna octombrie

Potrivit datelor centralizate de Transelectrica, în luna octombrie producția de energie electrică a fost mai mica cu 4,4% decât în aceeași lună a anului trecut, în timp ce consumul a înregistrat un declin de 13,6%, de la 5 TWh la 4,32TWh.

Hidroelectrica și Nuclearelectrica au asigurat aproximativ jumătate din producția totală în luna octombrie, în timp ce energia verde (eolian, fotovoltaic și biomasă) au reprezentat doar 13% din total.

Totuși, e de menționat faptul că în luna octombrie, România nu a avut nevoie de importuri pentru a-și acoperi consumul, exporturile realizate fiind puțin peste importuri.

***