fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Care este miza majorării salariului minim pentru angajatori

de Marin Pana 23.12.2015

baniMajorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei ar implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu un loc de muncă ceva mai mare de 23%. Valoare destul de mare pentru orice economie și care ridică probleme serioase celor vizați de această eventuală modificare legislativă.

Dincolo de dezbaterea politico-emoțională, vă prezentăm cifrele seci care stau în spatele acestei decizii.

Așadar, la mijlocul acestui an, costul pentru asigurarea și declararea la Fisc a unui loc de muncă în condițiile salariului minim pe economie au fost deja majorate cu aproape 9%, urmarea modificării valorii legale a acestui salariu de la 975 lei la 1.050 lei.

Dacă privim majorarea sumelor achitate drept taxe către stat pentru diversele fonduri necesare asigurărilor, cei 19 lei achitați lunar în plus Nu par a fi o sumă mare.

Contribuțiile plătite de angajator pentru un loc de muncă fiscalizat la nivelul salariului minim pe economie :

tabel12

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Totuși, trebuie observat că s-a mărit costul total, incluzând partea care revine salariatului ( parte și ea taxată de către stat cu 16,5%), s-a majorat astfel cu 94 de lei pe lună ( asta pentru varianta costurilor minime cu asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale). Ceea ce ar însemna în echivalent o majorare anuală a costului cu un loc de muncă situată la nivelul de 1.128 de lei.

Trecerea (foarte probabilă) la 1.200 de lei pe lună înseamnă o creștere în decurs de un an de 52 de lei pe lună (cu totul altceva decât cei 19 lei din luna iulie 2015). Ea duce la un spor al costului salarial pe o persoană angajată la nivelul minim pe economie de 277 de lei pe lună sau 3.324 de lei pe an.

(Citiți și: ”Salariul minim – și problemele lui: România în contextul țărilor dezvoltate”)

Parcă este cu totul altceva iar banii respectivi ( diferența de salariu) nu pot proveni decât ori din creșterea productivității muncii ca volum de activitate realizată la același tarif, ori din majorarea prețurilor la produsele și serviciile oferite pe baza muncii astfel salariate.

Efectele

Chiar dacă se poate imagina o astfel de evoluție și păstrarea în scripte a tuturor locurilor de muncă plătite la minim pe economie, trebuie făcute două observații :

Prima, efectul se va vedea pentru toți ceilalți salariați și pensionari în creșterea mai mare a inflației față de cazul în care nu s-ar fi majorat salariul minim. Mai ales că bugetarii și pensionarii vor avea și de unde să dea mai mulți bani, ca urmare a indexărilor anunțate.

A doua, crearea de noi locuri de muncă plătite la nivelul minim pe economie va fi descurajată. Ceea ce este bine pentru eficientizarea economiei ca ansamblu ( vor dispărea sau nu vor mai fi inițiate afaceri bazate pe valoare adăugată redusă, din care nu se pot plăti salarii decente) dar este rău dacă nu se vor găsi alternative, pentru că presiunea pe zona de protecție socială va crește.

Ar mai fi și a treia problemă, cea a evaziunii fiscale și a conformării la plată, dar asta depășește sfera de decizie guvernamentală și ține de alte elemente, precum activitatea de control, oportunitatea asumării riscului de face plăți informale sau conștientizarea necesității de a avea o pensie asigurată și beneficii în caz de boală sau accident etc.

Cert este că varianta de tip Caragiale, cea a majorării pe sistemul să se schimbe salariul minim dar să nu se modifice contribuțiile plătite de angajator, nu prea face sens. Asta deoarece ar afecta pe partea de venituri toate bugetele de asigurări menționate mai sus și ar crea un precedent riscant, de discriminare în materie de taxare a muncii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.12.2015

Un raspuns

  1. mariuscta
    26.12.2015, 10:11 pm

    Putini stiu ca in CCM 2007-2010 erau prevazuti urmatorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru următoarele categorii de salariaţi:
    a) muncitori:
    1. necalificaţi = 1,
    2. calificaţi = 1,2;
    b) personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
    1. liceală = 1,2,
    2. postliceală = 1,25;
    c) personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
    1. şcoala de maiştri = 1,3,
    2. studii superioare de scurtă durată = 1,5;
    d) personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare = 2
    Acesti coeficienti se aplicau la salariul minim negociat pe unitate care,nu putea fi mai mic decat salariul minim brut pe economie. Odata abrogata Legea 130/1996 si intrarea in vigoare a Legii 62/2011 (a pseudo-dialogului social a lui emil boc),CCM a disparut si odata cu el si acesti coeficienti. Cine a avut de castigat? Patronatele.Acestea,cu cateva exceptii, si-au impus punctul de vedere, angajand atat personal necalificat, cat si personal cu inalta calificare (medici, juristi, economisti ,ingineri etc.)cu salariul minim brut pe economie.
    De la 1 iunie 2015 a fost scazut tva la alimente de la 24 la 9%.Daca initial preturile au scazut, dupa cateva saptamani, acestea au ajuns la aproape acelasi nivel(in unele cazuri chiar mai mari).Cine a avut de castigat? Evident,patronatele.
    La 1 octombrie 2015 a scazut contributia angajatorului la fondul de pensii cu 5%. Nu salariaţii au avut de câştigat de pe urma acestei măsuri,doar patronatele.
    de la 1 ianuarie 2016 scade si impozitul pe dividente de la 16 la 5% . Cine va avea de castigat? Patronatele.
    In aceste conditii, cand ai avut atatea facilitati fiscale, tu ,patronule, te plangi ca o marire a salariului minim te falimenteaza. In schimb, la angajarea unui salariat nu te plangi ca , pentru acelasi salariul minim brut, il fortezi sa lucreze 240,pe alocuri chiar 300 ore/luna, fara sa-i platesti orele suplimentare si orele de noapte. Mai mult,”uiti” sa-i dai si concediul de odihna la care are dreptul. Daca “stranuta” ii arati imediat poarta si ii transmiti ca acolo mai asteapta 200 care sa-i ia locul. Dar, in micimea si lacomia ta fara sfarsit, pentru care tu faci presiuni la cel mai inalt nivel,cheltui pentru binele personal, de doua ori mai multi bani-care apartin firmei- decat fondul brut de salarii si-i decontezi prin aceasta societate la care contribuie,mult mai mult decat tine, acel amarat caruia tu ii refuzi platile legale si pentru care,acesta a muncit.Nu uita ca sutienul,chilotii, parfumurile nevesti-ti, masina de spalat sau centrala termica de acasa, le-ai decontat ca fiind cheltuieli ale firmei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult