Deși economia României a avut în 2022 o creștere superioară față de celelate state din Europa Centrală și de Est, această creștere nu este sustenabilă pe termen lung din cauza menținerea cererii la cote înalte, iar o perioadă de avans economic mai modest este necesară pentru a tăia din deficitul de cont curent, potrivit capital Economics. Prognoza Capital Economics pentru creșterea economică este de 2,3% pentru acest an, mai puțin de jumătate din creșterea de 4,8% realizată în 2022.
În timp ce economiile din CEE au intrat în recesiune în 2022, România a performat ca un ”tigru regional”; PIB-ul a crescut într-un ritm robust de peste 1% (trimestru la trimestru) pe parcursul anului trecut și cu 4,6% în trimestrul IV (față de aceeași perioadă din 2021). Însă această creștere a fost dezechilibrată, consumul și investițiile compensând parțial un mare deficit comercial.
Diferența dintre creșterea economică și producție dezechilibrează finanțele
O consecință a acestei creșteri rapide a PIB este o majorare a decalajului față de producție și indică o slăbire a economiei. Iar natura acestui dezechilibru a contribuit la majorarea deficitului de cont curent la 9% din PIB la finele lunii februarie. Aceasta arată că România este puternic dependentă de intrările de capital străin.
Cu toate aceste riscuri, analistul de la capital Economics anticipează o creștere economică a României peste media Europei Centrale și de Est, și în acest an. Unul dintre motivele acestui avans constă în utilizarea fondurilor europene, care vor continua să alimenteze sectorul investițiilor. Planul guvernului de alocare a fondurilor NextGenerationEU sugerează că părțile cele mai dinamice ale economiei, ca sectorul IT și construcțiile vor rămâne resursele cheie de creștere economică.
Însă avansul acestor sectoare este micșorat de influența altor fenomene negative, România a experimentat aceeași inflamare a inflației ca și celelalte state din CEE pe parcursul anului trecut, iar salariile reale se erodează. În plus, chiar dacă BNR pare să fi ajuns la finalul perioadei de înăsprire a politicii monetare, salturile efectuate până acum ale dobânzii de referință au redus ritmul creditării și au scumpit îmrpumuturile. Iar o recesiune în zona euro în acest an, oricât de mică ar fi, va afecta sectoare-cheie pentru creșterea economică.
Inflația – rezolvată prin încetinirea economiei
În aceste condiții, prognoza de bază a capital Economics este o „aterizare lină” pe măsură ce economia trece printr-o perioadă de tranziție, înfrânată, spre finalul anului și începutul lui 2024.
Această „răcire” a economiei va conduce la reducerea presiunii inflaționiste pe partea de cerere. Rata inflației, care în noiembrie 2022 a atins un maxim de 16,8%, va continua să se reducă pe parcursul anului, până la 7% la finele lunii decembrie.
O aterizare lină va fi obținută dacă vor fi menținute politicile monetare și fiscale pentru a calma cererea internă.
În acest sens, BNR nu este așteptată să taie din dobânzi până în 2024, în întârziere față de restul băncilor centrale din CEE care vor trece mai repede la relaxarea monetară. Iar guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală în condițiile în care anul viitor sunt patru runde de alegeri.
Unul dintre riscurile majore este ca cererea să rămână puternică pe termen scurt iar deficitul de cont curent șă urce și mai mult. Este adevărat că România primește un flux consistent de capital străin dar aceste fonduri s-ar putea reduce, ceea ce va afecta randamentul obligațiunilor, va deprecia cursul leului și va necesita o ajustare drastică a cererii interne pentru a se conforma cu reducerea fluxurilor de investiții externe
***
Urmărește-ne pe Google News
