Când economia creşte, dar încasările scad. Cum s-au regăsit impozitele în PIB ?

Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile bugetare au crescut în 2012 și au scăzut în 2011, exprimate ca ponderi în Produsul Intern Brut. Contrar aparențelor, creșterea economică de anul trecut nu a generat și încasări pe măsură, în timp ce recesiunea tehnică pe care o traversăm a fost sincronă cu o majorare a sumelor colectate de stat.

În anul 2011, se remarcă diminuarea pe aproape toate segmentele a veniturilor bugetare în termeni relativi la PIB, cu excepția unor foarte mici creșteri pe zonele de contribuții la sănătate și fonduri primite de la UE. Asta ne spune că încasările nu au ținut pasul cu majorarea activității economice consemnate în evoluția PIB.

Majorarea de la TVA se datorează exclusiv creșterii nivelului legal de taxare de la 19% la 24% la mijlocul lui 2010. Ceea ce face ca baza de raportare pentru 2011, în care cota aplicată a fost pe tot anul s-a situat la 24%, să fie jumătate la un nivel de 19% și jumătate la 24% și să conducă la o evoluție pozitivă prin efect de bază.

Una peste alta, de la 32,3% din PIB în 2010, veniturile bugetare au scăzut la 31,4% din PIB, în pofida creșterii economice peste așteptări înregistrate oficial ( 2,5%). Pe lângă evoluțiile nesatisfăcătoare pe zona de fiscalizare a economiei, unde producția agricolă superioară neconcretizată pe partea de impozitare a jucat un rol important, trebuie menționată și reducerea veniturilor nefiscale.

Aceasta din urmă a măsurat 0,64% din PIB, echivalentul a 70% din reducerea veniturilor bugetare per total. Veniturile nefiscale constau, în principal, în sumele încasate de pe urma activităților economice ale unităților care ( mai ) au capital de stat și în sumele obținute de stat de pe urma proprietăților pe care le deține sau a resurselor naturale monopol de stat exploatate privat (redevențe).

În prima treime a lui 2012, majoritatea posturilor de venituri au înregistrat creșteri din perspectiva raportării la PIB estimat:

• , de la 0,81% la 0,85% pentru impozitul pe profit
• ,de la 1,01% la 1,13% pentru impozitul pe salarii și venit
• ,de la 2,46% la 2,48% la TVA, de la 2,74% la 2,82% contribuțiile de asigurări etc.

Oarecum paradoxal, deficitul bugetului general consolidat, a consemnat oficial o creștere după patru luni, de la 0,80% din PIB la 0,83% din PIB, în pofida țintei ambițioase de reducere a deficitului cash de la 5,2% la 3% pe tot anul. Ea a fost cauzată de creșterea cheltuielilor ( încă înainte de acordarea creșterilor salariale la bugetari și a majorării sumelor primate pensionari) și nu de diminuarea încasărilor .

Topul veniturilor bugetare pe tipuri de impozite și taxe

Din perspectiva părții care îi revine în venituri, exprimată prin raportarea la PIB, taxa pe valoare adăugată conduce detașat în topul veniturilor bugetare din România. Asta în pofida unei colectări destul de precare, care duce cota legală de 24% la o cotă efectivă situate în jur de 13%. Acest fapt a descurajat consumul și a favorizat echilibrarea finanțelor publice, dar a avut efecte negative pe partea evaziunii fiscale.

TVA este urmată de contribuțiile pentru pensii, aproape duble față de impozitul pe salarii și venit și de accize. Destul de bizar pentru un stat declarat ”social”, contribuțiile la sănătate depășesc impozitul pe profit iar taxele pe proprietate sunt mai mici decât banii primiți de la UE și sub un sfert față de țări precum SUA, Germania sau Franța.

De asemeni, veniturile nefiscale ar trebui să fie mult mai consistente, îndeosebi pe zona redevențelor încasate de statul roman, aflate semnificativ sub ceea ce se practică pe plan European. În fine, dar nu în ultimul rând, sumele primate la UE sunt cu mult sub plafonul de 4% din PIB care era permis prin legislația europeană.