Problema reducerii diferenței dintre TVA de colectat şi încasările propriu zise (gap-ul de TVA) devine cu atât mai acută cu cât peste un an şi jumătate va expira măsura care prelungea taxarea inversă, potrivit rezoluţiei adoptate la Zagreb de congresul Partidului Popular European (PPE).
Directiva Consiliului UE 2018/2057 a fost menită să împiedice fraudele cu TVA de tip carusel, un fenomen devenit „endemic”. Prin această tehnică nu se plătesc sumele TVA la o tranzacţie intracomunitară, datorate autorităţii fiscale a unei ţări, folosindu-se scutirea de TVA la livrările în UE, în schimb beneficiarii tranzacţiei cer deduceri de TVA.
Dimensiunea pierderilor de TVA la nivelul Uniunii era de 137 de miliarde de euro, în 2017, potrivit celor mai recente date sintetice, directiva citată nu va mai fi valabilă după 30 iunie 2022 şi, ca urmare, rezoluția PPE cere statelor membre:
- să continue să investească în colectarea digitală a TVA,
- să susţină autorităţile fiscale să faciliteze integrarea sistemelor de registru a plăţilor cash care furnizează date direct Fiscului,
- să-şi susţină reciproc eforturile de diminuare a gap-ului de TVA.
România este citată în documentul PPE cu cea mai mare rată de a pierderilor de TVA din Uniunea Europeană, de 36% din taxa datorată, ceea ce înseamnă o pierdere de 6,4 miliarde de euro la buget. Totodată exceptările de la plata TVA sunt de 30% din totalul aferent cotei standard.
România mereu în urmă
Grecia mai are un diferenţă comparabilă, de 33,6%, după care urmează la mare distanţă Lituania (25%), Italia (24%) şi Slovacia (23%). Cele mai mici diferenţe le au Suedia, Luxemburg, Cipru cu câte 1%, Spania și Malta cu 2%. Olanda are doar 5%, Franța, danemarca și Croația se pot lăuda cu 7%, iar Germania cu 10%.
Campioane la reducerea decalajului TVA în 2017 au fost Bulgaria – 11,8% VAT Gap, puțin peste media UE; Cipru (de la 5% la 0,6%) și Polonia (de la 20,1% la 13,7%).
În schimb, dacă în România s-ar colecta TVA-ul ca Bulgaria, la buget ar veni în plus 3,8 miliarde de euro, cât ar costa „o autostradă mare”, potrivit calculelor unui fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Pe de altă parte, majoritatea copleșitoare a controalelor fiscale din România (96%) nu aduc sume suplimentare la buget, în privința rambursărilor necuvenite de TVA, potrivit datelor unei recente conferințe cursdeguvernare.ro.
Harta europeană a fiscalităţii digitale
Majoritatea statelor europene au transferat o parte semnificativă a procedurilor administrativ-fiscale în mediul online, realizând controalele fiscale electronic (E-audit) si extrăgând valoare adaugată din datele furnizate de contribuabili.
România se numără printre excepţii, conform unei analize Deloitte România, pe baza informațiilor existente în cadrul rețelei Deloitte, la nivel global.
- Cele mai avansate state sunt Austria, Lituania, Slovenia, Ungaria, Portugalia și Polonia, care au implementat atât Standard audit File for Tax (SAF-T), cât și E-reporting (raportarea electronică a unor documente, de exemplu facturi, balanță etc)
- Alte 5 state (Luxemburg, Franța, Germania, Grecia, Olanda) au implementat SAF-T
- Croația, Italia, Cehia, Spania, Estonia utilizează E-reporting
- Celelalte state europene – cu excepția României, Bulgariei și Maltei – aplică E-audit (controlul electronic)
- După ce a transformat în eşec un proiect susţinut cu bani de Banca Mondială de digitalizare a întregii sale activităţi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) spune acum că are o strategie de informatizare cu 14 proiecte.
Printre proiectele pe care le are în vedere ANAF este şi cel al introducerii sistemului SAF-T, cerută de mediul de afaceri.
—
