21 februarie, 2022

Camera Deputaților a votat luni proiectul de lege pentru desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. După vot, USR a anunțat că va ataca legea la CCR. Proiectul de lege mai trebuie aprobat și de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 90 „împotrivă” și o abținere.

Fostul ministru al Justiției Stelian Ion și fostul premier Ludovic Orban au criticat proiectul de lege.


„În mod normal ar fi trebuit să fie o zi bună pentru justiție, pentru că din acest proiect de așa zisă desființare, doar titlul este corect. În rest, absolut totul, de la procedura de transparență decizională călcată în picioare la ministerul Justiției din păcate, până la modul de derulare a discuțiilor aici în Parlament, pe repede înainte, fără a se accepta un aviz al Comisiei de la Veneția pe acest nou mecanism creat de cei care odinioară concepuseră SIIJ, toate acestea ne arată că suntem pe un drum greșit. Cum atrăgeam atenția în ședințele prezidate de Florin Iordache acum câțiva ani de zile asupra pericolului reprezentat de desființarea SIIJ, așa facem și acum vă atragem atenția că ceea ce se întâmplă acum- nu este o simplă desființarea SIIJ, este o desființare formală înlocuită de un mecanism mult mai puternic și mult mai nociv decât SIIJ-ul”, a spus Stelian Ion.

El spune că ministrul Cătălin Predoiu „a depus armele înainte de a lupta măcar o secundă pentru a susține varianta corectă, pe care verbal declarativ o susține” și a precizat că USR va ataca legea la CCR.

Prevederi ale proiectului aprobat de guvern

Guvernul a aprobat luni proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. Cauzele și posturile vor fi preluate de alte instituții.

Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție parchetelor competente care vor continua soluționarea acestora, urmând ca cele soluționate aflate în arhiva Secției să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii.


De asemenea, posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de Secția de urmărire penală și criminalistică începând cu data desființării secției, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul secției.

În ceea ce privește competențele, acestea vor fi preluate de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și curtea militară de apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Proiectul aprobat de guvern mai conține reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și condițiile pentru desemnare în cadrul acestei secții și în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Proiectul nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția și pe cele ale Comisiei Europene

Asociații ale magistraților l-au acuzat pe ministrul Cătălin Predoiu că proiectul de lege elaborat sub supravegherea sa desființează instituția doar formal.

Proiectul nu oferă soluții pentru problemele ridicate de existența SIIJ și nu respectă observațiile Comisiei de la Veneția, semnalează trei organizații:

„Noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante„.

Proiectul desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ, au explicat magistrații din trei asociații.

Ceea ce doresc politicienii din actuala majoritate este ca dosarele să nu se întoarcă la parchetele specializate. De exemplu, dosarele de corupție ale magistraților să nu fie instrumentate de DNA.

De asemenea, magistrații solicită amânarea discutării proiectului în CSM și continuarea procedurii abia după sosirea răspunsului Comisiei de la Veneția, cu analiza modului în care documentul elaborat în mandatului lui Cătălin Predoiu respectă recomandările acestei instituții.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante”.
    Din moment ce proiectul de Lege nu contine aceasta conditie inseamna ca este o gaselnita pentru eludarea cerintelor CE si a Comisiei de la Venetia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. „Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante”.
    Din moment ce proiectul de Lege nu contine aceasta conditie inseamna ca este o gaselnita pentru eludarea cerintelor CE si a Comisiei de la Venetia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: