Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru desființarea Secției speciale, cu 171 de voturi „pentru” și 136 de voturi „împotrivă”.
Proiectul care pleacă la Senat, for decizional, conține amendamentul privind superimunitatea magistraților, adică prevederea care condiționează trimiterea în instanță a judecătorilor și procurorilor doar cu aprobarea CSM.
Poziționarea partidelor pe acest subiect:
- PNL a susținut proiectul, cu tot cu amendamentul privind superimunitatea magistraților. Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, declara marți că CSM „este o instituţie care are abilitatea şi competenţele constituţionale să poată să ia decizi obiective în această privinţă”.
- USR-PLUS a votat pentru proiect în forma adoptată de Guvern, fără prevederea cu avizul CSM în cazul trimiterii în judecată. „În urmă cu trei ani de zile se depunea înființarea Secției Speciale. O mare eroare. Consider că este o mare rușine pentru justiția din România, privind retroactiv, Avea ocazia acestă secție să demostreze tuturor că ne-am înșelat când am criticat înființarea ei, nu s-a întâmplat lucru acesta. Dincolo de câteva anchete targhetate în special pe magistrații curajoși care au criticat la momentul respectiv legile justiției sau care au îndrăznit să ia în piept justiția, nu avem niciun rezultat, dimpotrivă avem 6.000 de dosare nesoluționate. Ne dorim să avem o soluție legisltivă care să nu cadă nici într-o parte nici în alta, o soluție echilibrată. Pentru noi, Guvernul soluția era cea trimisă către Parlament, fără alte prevederi speciale”, a declarat miercuri, de la tribuna CD, ministrul Justiției, Stelian Ion.
- UDMR și-a condiționat votul de amendament
- PSD, în timpul guvernării căruia a fost creată Secția, s-a opus desființării acesteia și a anunțat că va ataca la CCR legea. „Nu trebuie desființată Secția specială, dacă nu funcționează perfect, haideți să o facem perfectă”, a declarat deputatul Alfred Simonis.
- AUR a votat împotrivă: „Ne jucăm cu înfiinţarea şi desfiinţarea unor structuri. Vine unul la putere, o înfiinţează din nou, altul o desfiinţează din nou. Totul se face la comandă, se votează după agenda celor la guvernare. Nu este normal”, a declarat deputatul Georgel Badiu.
Cum va arăta Art.95 din Legea privind statutul magistraților, dacă Parlamentul va adopta superimunitatea cerută de UDMR, introdusă la alineatul (2):
- (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
- (2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
- (3) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.
(Citiți și: ”Desființarea SIIJ, în Comisia juridică a Camerei Deputaților: O nouă imunitate pentru magistrați, condiția pusă de UDMR, acceptată”)
Scurta istorie a SIIJ
SIIJ a fost înființată în 2018, în timpul guvernării PSD-ALDE și a prleuat de la DNA și celelalte parchete din țară toate dosarele în care erau acuzați judecători și procurori, indiferent de infracțiunea suspectată sau de obiectul central al cazului. În temeiul acestei atribuții, SIIJ a încercat preluarea dosarului Tel Drum în care era acuzat și Liviu Dragnea, un dosar cu fradare de fonduri europene, dar în care au apărut la un moment dat și numele unor magistrați, ceea ce a furnizat Secției pretextul de a continua ancheta.
(Citiți și: „Parchetul General: Dosarul Tel Drum va fi instrumentat tot de DNA, nu de Secția pentru investigarea magistraților”)
Bilanțul pe anul 2020:
- în anul 2020, cei șapte procurori angajați la SIIJ au avut de soluționat 6.636 de dosare penale, dintre care 2.984 de cauze au fost înregistrate în anul trecut, iar 3.652 au rămas ori au fost preluate din 2019
- au fost soluționate pe fond un număr de 552 de dosare din care două s-au finalizat cu rechizitorii (prin care au fost trimiși în judecată trei inculpați), iar 550 au fost clasate.
De la înființare, procurorii Secției speciale au retras apelurile făcute de anterior de DNA în mai multe dosare celebre de corupție, în care erau inculpați personaje precum Sebastian Ghiță sau Viorel Hrebenciuc.
Un răspuns
E clar ca parlamentarii nu vor sa renunte la posibilitatea auto-protejarii lor si a complicilor lor in caz ca vor fi prinsi cu matrapazlacuri (=furturi din bani publici). E un castig, totusi, acela ca s-a restrans, oarecum, posibilitatea protejarii acelor ce comit astfel de fapte la relatia mai „limitata” ca extensie doar la oamenii din CSM (ca doar oameni sunt si ei, nu sfintzi !). Ce va zice UE ? Ca ne cam fofilam de la obligatia de a adopta spiritul modern, european, in Justitie…si ne va taxa, din nou. Ce zic „ai nostri” ? Ca noi nu plecam capul „romanesc” in fata nimanui. Aferim !