vineri

19 aprilie, 2024

6 august, 2012

Cabinetul Victor Ponta a ajuns aproape de jumătatea mandatului de 7 luni cu care a pornit la drum în luna mai, însă nu a reușit să iasă parctic din ”chinurile facerii”.

În cele 98 de zile de când a fost propus, Guvernul Ponta a cunoscut 18 improvizații de miniștri.

Mutările din Guvernul Ponta au culminat cu ziua de luni, 6 august, când patru miniștri au părăsit cabinetul, care reunește în total 21 de posturi.


Premierul Victor Ponta  a părut că nu știa intențiile celor 3 care aveau să demisioneze (Ioan Rus, Victor Paul Dobre, Lucian Isar). Duminică seara, Biroul de presă al Guvernului a informat că Ponta urma să aibă în programul de luni, la ora 17.00, o participare, alături de ministrul Mediului și Pădurilor Rovana Plumb, la darea în folosință a staţiei de epurare ce deservește aglomerarea Giurgiu-Slobozia, din cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și canalizare în județul Giurgiu”.

Însă luni dimineața, Ioan Rus și Victor Paul Dobre și-au dat demisiile din Ministerul Administrației și Internelor, iar imediat după anunțul de la MAI Guvernul s-a văzut nevoit să informeze că Ponta își schimbă programul și reprogramează pentru marți vizita la stația de epurare.

Confuzia din guvern a continuat luni când premierul Ponta a anunțat mutarea lui Titus Corlățean din funcția de ministru al Justiției la portofoliul Afacerilor Externe și a nominalizat-o oficial pe judecătoarea Mona Pivniceru la Justiție.

Însă Pivniceru, care este și membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de 4 ani, nu și-a dat luni demisia din CSM, iar acest for s-a văzut nevoit să respingă detașarea judecătoarei la Guvern.


Astfel, Ministerul Justiției  a rămas, cel puțin luni, fără un ministru numit oficial, fie și interimar, prin decret prezidențial.

Cursdeguvernare.ro a făcut un inventar al miniștrilor propuși și numiți care la un moment dat au fost înlocuiți :

  • Victor Alistar. Pe 1 mai, a fost propus pentru funcția de ministru delegat pentru relația cu societatea civilă, de premierul desemnat, Victor Ponta. După 2 zile, Ponta l-a scos pe Alistar de pe lista cabinetului propus pentru ca Decizia de scoatere a lui Alistar de pe lista guvernului pentru eliminarea riscului ca întregul cabinet să aibă probleme la votul din Parlament. Alistar avea o polemică cu Agenția națională de Integritate, care susținea că, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, din anul 2009, ministrul propus nu putea ocupa funcții publice până în august 2012. Alistar a invocat o hotărâre judecătorească potrivit căreia el a câștigat un proces cu ANI, de incompatibilitate, putând astfel să devină și ministru. După acest incident, premierul Ponta a renunțat definitiv ca acest portofoliu să mai facă parte din Guvernul său.
  • Corina Dumitrescu. Pe 1 mai, ea a fost propusă de Victor Ponta pentru funcția de ministru al Educației, susținută de PSD. Pe 6 mai, Dumitrescu s-a retras de pe lista cabinetului propus, după ce presa a dezvăluit că își trecuse în CV un curs de pregătire la universitatea americană Stanford, fără să fi absolvit în realitate un astfel de program, cu diplomă.

 

  • Ioan Mang. Pe 6 mai, senatorul PSD Ioan Mang a fost propus în locul Corinei Dumitrescu pentru funcția de ministru al Educației, iar a doua zi a trecut împreună cu restul Guvernului prin Parlament. Pe 15 mai, Mang a demisionat din funcția de ministru al Educației, în urma acuzațiilor de plagiat care i-au fost aduse în presă și din partea adversarilor politici. În locul său, ministrul delegat pentru dialog social, din Ministerul Muncii, Liviu Pop, a asigurat interimatul timp de 45 de zile, iar apoi Educația a fost preluată de Ecaterina Andronescu, care, la rândul ei, se mai află încă într-un proces prelungit cu Agenția Națională de Integritate.
  • Mircea Diaconu. Liberalul Mircea Diaconu a fost nevoit să demisioneze pe 19 iunie din funcția de ministru al Culturii, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv și irevocabil că acesta s-a aflat în incompatibilitate între funcțiile sale de senator și director al Teatrului Nottara. În locul lui Diaconu, pe 25 iunie, senatorul PNL Puiu Hașotti a fost învestit ministru al Culturii, după ce, la solcitarea președintelui Traian Băsescu, a dat o declarație pe proprie răspundere că nu a plagiat.
  • Ioan Rus. Și-a dat demisia din funcția de ministru al Administrației și Internelor, pe 6 august, acuzând presiuni exercitate de președintele suspendat, Traian Băsescu, și de președintele interimar, Crin Antonescu, legate de listele electorale de la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. El a fost înlocuit cu Mircea Dușa, care a fost revocat în aceeași zi din funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul.
  • Victor Paul-Dobre. A demisionat din funcția de ministru delegat pentru administrație, pe 6 august, odată cu Ioan Rus, pe fondul scandalului legat de listele electorale de la referendum. El a fost înlocuit cu Radu Stroe.

 

 

  • Andrei Marga. A fost revocat pe 6 august din funcția de ministru al Afacerilor Externe. Ministerul de Externe s-a ocupat de votul din străinătate la referendumul pentru demiterea președintelui Băsescu. Încă de la audierea sa în parlament, în procesul de numire în funcție, Marga a creat controverse exprimându-și admirația față de președintele rus, Vladimir Putin, în antiteză cu liderii europeni. Marga a fost înlocuit, la Externe, cu Titus Corlățean, revocat din funcția de ministru al Justiției, în aceeași zi. În urma revocării lui Corlățean de la Justiție, acest portofoliu a rămas practic fără un ministru, cel puțin luni, în condițiile în care nu a fost anunțat măcar un ministru interimar până la numirea unui ministru definitiv.
  • Mona Pivniceru. Ea a fost propusă public de Victor Ponta, pe 6 august, pentru funcția de ministru al Justiției. Președintele interimar Crin Antonescu a semnat luni decretele de numire a noilor miniștri, însă Pivniceru nu a intrat în această serie. Luni , Consiliul Superior al Magistraturii a respins detașarea Monei Pivniceru la Guvern. Pentru a putea merge ca memru al Guvernului, Mona Pivniceru trebuia să demisioneze de la CSM, unde este membru cu mandat de 4 ani. După o astfel de demisie, ea trebuie să ceară și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), de unde provine ca judecătoare, să i se permită detașarea la Guvern. Toate aceste proceduri nu au fost efectuate luni.
  • Lucian Isar. A demisionat pe 6 august din funcția de ministru delegat pentru relația cu mediul de afaceri, din cadrul Ministerului Economiei. El a invocat motive personale, potrivit declarațiilor unor liseri PNL. În locul lui Isar a fost numit ministru deputatul liberal Mihai Voicu. Voicu a recunoscut că a fost propus ministru în aceeași zi cu numirea sa, în condițiile în care demisia lui Isar a luat PNL pe nepregătite.

 

  • Mircea Dușa. Deputatul PSD Mircea Dușa a fost revocat din funcția de ministru pentru relația cu Parlamentul, luni, pentru a primi portofoliul Administrației și Internelor, în urma demisiei lui Ioan Rus. În locul lui Dușa, a fost numit ministru pentru relația cu Parlamentul senatorul PSD Dan Șova. În aceeași zi, la postul B1TV, deputatul minorității evreiești, Aurel Vainer, și-a exprimat dezacordul pentru numirea lui Șova, care s-a făcut remarcat anterior printr-o declarație în care a negat holocaustul în România. Șova a mai ieșit în evidență și prin acuzațiile la adresa unei jurnaliste de la Radio România, potrivit cărora aceasta ar fi dezinformat-o pe Viviane Reding, comisarul european pentru Justiție privind acțiunile unor membri au Guvernului împotriva Curții Constituționale. În urma unei anchete interne a Radioului Public, s-a constatat că jurnalista nu se făcea vonovată de acuzațiile aduse de Șova. De asemenea, cabinetul comisarului Reding a criticat presiunea exercitată de Șova față de jurnalista radioului public.
  • Daniel Chițoiu. Pe 12 iulie, ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, și-a delegat atribuțiile către secretarul de stat Gelu-Ștefan Diaconu, fost șef al Vămilor și fin al senatorului liberal Dan Radu Rușanu. Chițoiu a făcut acest gest în contextul în care el a preluat funcția de președinte interimar al PNL, după ce Crin Antonescu a devenit șef intrimar al statului.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: