fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

La obiect

Mai 2020 – exporturile, la 60% din cele de anul trecut, acoperirea importurilor se duce spre nivelul din 2009

Exporturile au scăzut în luna mai 2020 cu circa 40% față de aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu 35%, potrivit datelor… Mai mult

12.07.2020

Bugetul pe 2013 / Capcana proprietății în democrație

de Marin Pana 23.1.2013

România se află pe locul 10 ca pondere în PIB a impozitelor pe proprietăţi imobiliare din ţările UE acestor impozite ( 0,7%), în apropierea mediei de 0,74% a UE 27. Este una dintre concluziile unei analize a Direcției generale de analiză macroeconomică și politici financiare din Ministerul Finanțelor (date comparabile Eurostat pentru anul 2010).

Aparent, se pare că ne încadrăm în practica UE. Totuși, există, însă, o mică problemă de raportare la un PIB încă destul de redus față de mărimea populației și nu la valoarea fondului imobiliar și a altor proprietăți deținute de această populație. Mai ales că unii au acumulat averi destul însemnate și, în spatele nevoiașilor cu venituri mici, aruncă pisica spre impozitul progresiv aplicat clasei mijlocii.

Ponderi mai mari ale impozitelor pe proprietăţi imobiliare se înregistrează în:

  • Marea Britanie (3,4%),
  • Franţa (2,3%),
  • Danemarca (1,4%),
  • Belgia ( 1,3%),
  • Polonia (1,2%),
  • Spania (1%),
  • Irlanda ( 0,9%),
  • Letonia ( 0,8%)
  • Suedia ( 0,8%).

În SUA există diferențe destul de mari între statele componente ale Uniunii, dar medie se află undeva în jur de 1%.

De remarcat că, din perspectiva impozitelor pe tranzacţii imobiliare, România se situează la unul dintre ultimele locuri ca pondere în PIB ( 0,2%), mult sub media UE de 0,6% (pe primele locuri se află Belgia cu 1,8%, Italia cu 1,3% și Spania cu 1,2%. Caz special, în Germania, baza de calcul la nivel federal este de 0,35%, insa la nivel de Land mai adauga diversi coeficienti care duc procentul mediu la 1,9%.

O variantă destul de interesantă pentru luat aminte se regăsește în Danemarca. Pentru locuințele cu o valoare de piață ce nu depasește aproximativ 300.000 euro impozitul este de 1%, în timp ce peste acest cuantum impozitul este de 3%. Pentru corecție, se aplică reduceri care se calculează în funcție de vechimea imobilului. De asemenei, veniturile din chirii sunt impozitate diferențiat, între circa 4% și 15%.

La noi, impozitul pe cladiri în cazul persoanelor fizice se determina prin aplicarea unei cote de impozitare de 0,1% – 0,2% la valoarea impozabilă a imobilului (cu cote majorate pentru persoanele cu mai multe locuințe), în timp ce companiile plătesc între 0,25% și până la 1,5%, după cum s-a hotărât la nivel local. Problema o constituie veniturile relativ mici din salarii și, mai ales, din pensii, comparativ cu valoarea imobilelor.

Practic, decalajul dintre veniturile românilor și cele ale unui european mediu este mai mare decât cel dintre valoarea locuințelor din România și cea a locuințelor din Europa, ceea ce a generat impozite mai mici, ”după posibilități”. În plus, avem o pondere extrem de mare a proprietarilor de locuințe ( circa 95%), ceea ce face foarte dificilă o creștere a impozitelor pe proprietate din punct de vedere al costului politic.

De reținut, unul dintre motivele principale ale revoltelor din Grecia a fost încercarea de impunere a unui nou impozit imobiliar de 0,2% , pentru a acoperi deficitul public şi a respecta obiectivele bugetare ale ţării. Or, și ei au peste 70 la sută dintre locuitori drept proprietari, iar valoarea totală a proprietăților imobiliare trece de 400 miliarde euro, adică peste mărimea datoriei publice totale și cam de două ori mai mare decât PIB-ul țării.

Până la urmă, după ce s-a aprobat scutirea celor care obțin venituri mai mici de 1.000 euro pe lună și au case mai ieftine de 150.000 euro, precum și a bisericilor şi mănăstririlor Bisericii Ortodoxe Greceşti – al doilea proprietar funciar al ţării -, s-a aprobat amendamentul legal necesar. Dar remarca primului-ministru “0,2 la sută din valoarea reală a proprietăţilor imobiliare, complet tolerabil” sună oarecum familiar, nu ?

Din păcate, prin rezistența la plata unor impozite mai mari pe proprietate și/sau transferul de proprietate (care pot fi stabilite și progresiv, după modelul accizelor aplicate la autoturisme care depășesc cu mult necesitățile de a ajunge dintr-un loc în altul) se ajunge la creșterea taxării pe activitatea productivă. Pentru a transfera apoi din alte surse ale bugetului de stat banii necesari acoperirii deficitelor de la bugetele sociale și unor nevoi ale comunităților locale.

Pe aceată filosofie ”populară” de impozitare, se perpetuează alocarea neeconomică a spațiilor imobiliare, subimpozitate la capetele scării de venituri (cu plata unor subvenții semnificative pentru căldură către persoanele cu venituri mici ce ocupă suprafețe mari și protejarea inutilă a marilor averi). Se protejează stagnarea și se taxează dezvoltarea. Se favorizează acumularea trecută în detrimentul acumulării viitoare și se ratează șansa unei apropieri rapide de nivelul de trai european.

Mențiune:

Clasificaţia abordată în cadrul ţărilor OECD, cuprinde 6 categorii de impozite pe

proprietate:

– impozitele pe proprietăţi imobiliare care se plătesc cu regularitate

– impozitele pe averea netă care se plătesc cu regularitate

– impozite imobiliare, pe moştenire şi daruri

– impozite pe tranzacţii financiare şi de capital

– alte impozite pe proprietate care nu se plătesc cu regularitate

– alte impozite pe proprietate care se plătesc cu regularitate

Pentru România impozitele pe proprietăţi imobiliare care se plătesc regulat reprezintă parte integrantă şi cea mai importantă a impozitelor pe proprietate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2013

2 comentarii

  1. iooo
    29.1.2013, 11:21 am

    romania ar trebui sa evite impozitele la tranzactii si pe mostenire pt ca sunt usor de ocolit si nu avem puterea institutionala pt a le aplica, insa imp pe proprietate se incaseaza usor si ar trebui crescute masiv pana la 3,6% din pib de 6 ori deci in medie, avem o problema cu sanatatea nu avem salariati care sa contribuie si atunci cel mai simplu lucru ar fi ca in imp pe proprietate sa fie inclusa asigurarea de sanatate de stat, cine are casa,teren si plateste imp are sanatate restul sa se duca la privat, in sensul acesta eliminam constributiile sociale de sanatate de 10,7% angajat angajator plus cele la pensiile peste 750 de lei, crescand astfel salariul net al oamenilor si ajutand mediul de afaceri plus ca se descurajeaza munca la negru, astfel statul rezolva 2 probleme dintr-o lovitura.

  2. syr
    15.2.2013, 10:40 am

    “Practic, decalajul dintre veniturile românilor și cele ale unui european mediu este mai mare decât cel dintre valoarea locuințelor din România și cea a locuințelor din Europa, ceea ce a generat impozite mai mici, ”după posibilități””
    Ma intreb totusi ce valoare se ia in calcul atunci cand se vorbeste de asa ceva, mai ales ca fiind atat de multi proprietari in Romanica “valoarea de piata” e distorsionata (ma gandesc si la calitatea materialelor, a finisajelor, a amplasamentului etc.) Am mari dubii ca locuintele in Romania la acelasi pret cu cele occidentale sunt de fapt la fel de valoroase. In consecinta, impozitarea lor mai agresiva – chiar daca din cifre ar reiesi ca fiind oportuna – in realitate nu este…

Lăsați un comentariu


Stiri

150 milioane euro, fonduri europene, disponibili pentru investiţii în reţele de termoficare din 7 orașe din România

Adrian N Ionescu

Schema de ajutor de stat cu buget de 150 milioane euro în 2020 pentru investiții în proiecte integrate de termoficare centralizată, în rețele de distribuție… Mai mult

Stiri

DNA acuză 5 șefi de la Romsilva Bacău pentru o mită de 1 milion euro

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bacău a dispus arestul la domiciliu a cinci şefi de la Romsilva Bacău – Ocolul Silvic Comăneşti. Aceștia sunt acuzați de DNA… Mai mult

Europa

Polonia a amendat Gazprom cu 48 milioane euro

Razvan Diaconu

Autoritatea de concurență din Polonia a amendat Gazprom cu 213 milioane de zloți (48,2 milioane euro). Motivul: gigantul rus din domeniul energiei nu a cooperat… Mai mult

Stiri

Protest în fața Guvernului – Elevii cer autorităților să decidă rapid soluția pentru începerea anului școlar

Vladimir Ionescu

Mai multe asociații județene ale elevilor demonstrează luni în fața Palatului Victoria și cer Guvernului să decidă și să comunice cât mai curând formula în… Mai mult

Stiri

Grupul BRD – profit de 415 mil. lei pe Semestrul 1 din 2020, în scădere cu 47%

Adrian N Ionescu

Grupul BRD (BRD) a obţinut un profit net de 414,6 milioane lei în primul semestru din 2020, faţă de 786,9 milioane lei în perioada similară… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a acceptat fuziunea Alstom cu divizia feroviară a Bombardier

Iulian Soare

Comisia Europeană a aprobat planurile de fuziune a producătorului francez de trenuri Alstom cu divizia feroviară a canadienilor de la Bombardier, impunând o serie de… Mai mult

Stiri

Samsung Electronics închide ultima fabrică de computere din China

Iulian Soare

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a anunţat că va opri activitatea ultimei sale fabrici de computere din China, cel mai recent producător care transferă producţia din… Mai mult