Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Bugetul pe 2013 / Capcana proprietății în democrație

de Marin Pana 23.1.2013

România se află pe locul 10 ca pondere în PIB a impozitelor pe proprietăţi imobiliare din ţările UE acestor impozite ( 0,7%), în apropierea mediei de 0,74% a UE 27. Este una dintre concluziile unei analize a Direcției generale de analiză macroeconomică și politici financiare din Ministerul Finanțelor (date comparabile Eurostat pentru anul 2010).

Aparent, se pare că ne încadrăm în practica UE. Totuși, există, însă, o mică problemă de raportare la un PIB încă destul de redus față de mărimea populației și nu la valoarea fondului imobiliar și a altor proprietăți deținute de această populație. Mai ales că unii au acumulat averi destul însemnate și, în spatele nevoiașilor cu venituri mici, aruncă pisica spre impozitul progresiv aplicat clasei mijlocii.

Ponderi mai mari ale impozitelor pe proprietăţi imobiliare se înregistrează în:

  • Marea Britanie (3,4%),
  • Franţa (2,3%),
  • Danemarca (1,4%),
  • Belgia ( 1,3%),
  • Polonia (1,2%),
  • Spania (1%),
  • Irlanda ( 0,9%),
  • Letonia ( 0,8%)
  • Suedia ( 0,8%).

În SUA există diferențe destul de mari între statele componente ale Uniunii, dar medie se află undeva în jur de 1%.

De remarcat că, din perspectiva impozitelor pe tranzacţii imobiliare, România se situează la unul dintre ultimele locuri ca pondere în PIB ( 0,2%), mult sub media UE de 0,6% (pe primele locuri se află Belgia cu 1,8%, Italia cu 1,3% și Spania cu 1,2%. Caz special, în Germania, baza de calcul la nivel federal este de 0,35%, insa la nivel de Land mai adauga diversi coeficienti care duc procentul mediu la 1,9%.

O variantă destul de interesantă pentru luat aminte se regăsește în Danemarca. Pentru locuințele cu o valoare de piață ce nu depasește aproximativ 300.000 euro impozitul este de 1%, în timp ce peste acest cuantum impozitul este de 3%. Pentru corecție, se aplică reduceri care se calculează în funcție de vechimea imobilului. De asemenei, veniturile din chirii sunt impozitate diferențiat, între circa 4% și 15%.

La noi, impozitul pe cladiri în cazul persoanelor fizice se determina prin aplicarea unei cote de impozitare de 0,1% – 0,2% la valoarea impozabilă a imobilului (cu cote majorate pentru persoanele cu mai multe locuințe), în timp ce companiile plătesc între 0,25% și până la 1,5%, după cum s-a hotărât la nivel local. Problema o constituie veniturile relativ mici din salarii și, mai ales, din pensii, comparativ cu valoarea imobilelor.

Practic, decalajul dintre veniturile românilor și cele ale unui european mediu este mai mare decât cel dintre valoarea locuințelor din România și cea a locuințelor din Europa, ceea ce a generat impozite mai mici, ”după posibilități”. În plus, avem o pondere extrem de mare a proprietarilor de locuințe ( circa 95%), ceea ce face foarte dificilă o creștere a impozitelor pe proprietate din punct de vedere al costului politic.

De reținut, unul dintre motivele principale ale revoltelor din Grecia a fost încercarea de impunere a unui nou impozit imobiliar de 0,2% , pentru a acoperi deficitul public şi a respecta obiectivele bugetare ale ţării. Or, și ei au peste 70 la sută dintre locuitori drept proprietari, iar valoarea totală a proprietăților imobiliare trece de 400 miliarde euro, adică peste mărimea datoriei publice totale și cam de două ori mai mare decât PIB-ul țării.

Până la urmă, după ce s-a aprobat scutirea celor care obțin venituri mai mici de 1.000 euro pe lună și au case mai ieftine de 150.000 euro, precum și a bisericilor şi mănăstririlor Bisericii Ortodoxe Greceşti – al doilea proprietar funciar al ţării -, s-a aprobat amendamentul legal necesar. Dar remarca primului-ministru “0,2 la sută din valoarea reală a proprietăţilor imobiliare, complet tolerabil” sună oarecum familiar, nu ?

Din păcate, prin rezistența la plata unor impozite mai mari pe proprietate și/sau transferul de proprietate (care pot fi stabilite și progresiv, după modelul accizelor aplicate la autoturisme care depășesc cu mult necesitățile de a ajunge dintr-un loc în altul) se ajunge la creșterea taxării pe activitatea productivă. Pentru a transfera apoi din alte surse ale bugetului de stat banii necesari acoperirii deficitelor de la bugetele sociale și unor nevoi ale comunităților locale.

Pe aceată filosofie ”populară” de impozitare, se perpetuează alocarea neeconomică a spațiilor imobiliare, subimpozitate la capetele scării de venituri (cu plata unor subvenții semnificative pentru căldură către persoanele cu venituri mici ce ocupă suprafețe mari și protejarea inutilă a marilor averi). Se protejează stagnarea și se taxează dezvoltarea. Se favorizează acumularea trecută în detrimentul acumulării viitoare și se ratează șansa unei apropieri rapide de nivelul de trai european.

Mențiune:

Clasificaţia abordată în cadrul ţărilor OECD, cuprinde 6 categorii de impozite pe

proprietate:

– impozitele pe proprietăţi imobiliare care se plătesc cu regularitate

– impozitele pe averea netă care se plătesc cu regularitate

– impozite imobiliare, pe moştenire şi daruri

– impozite pe tranzacţii financiare şi de capital

– alte impozite pe proprietate care nu se plătesc cu regularitate

– alte impozite pe proprietate care se plătesc cu regularitate

Pentru România impozitele pe proprietăţi imobiliare care se plătesc regulat reprezintă parte integrantă şi cea mai importantă a impozitelor pe proprietate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2013

2 comentarii

  1. iooo
    29.1.2013, 11:21 am

    romania ar trebui sa evite impozitele la tranzactii si pe mostenire pt ca sunt usor de ocolit si nu avem puterea institutionala pt a le aplica, insa imp pe proprietate se incaseaza usor si ar trebui crescute masiv pana la 3,6% din pib de 6 ori deci in medie, avem o problema cu sanatatea nu avem salariati care sa contribuie si atunci cel mai simplu lucru ar fi ca in imp pe proprietate sa fie inclusa asigurarea de sanatate de stat, cine are casa,teren si plateste imp are sanatate restul sa se duca la privat, in sensul acesta eliminam constributiile sociale de sanatate de 10,7% angajat angajator plus cele la pensiile peste 750 de lei, crescand astfel salariul net al oamenilor si ajutand mediul de afaceri plus ca se descurajeaza munca la negru, astfel statul rezolva 2 probleme dintr-o lovitura.

  2. syr
    15.2.2013, 10:40 am

    “Practic, decalajul dintre veniturile românilor și cele ale unui european mediu este mai mare decât cel dintre valoarea locuințelor din România și cea a locuințelor din Europa, ceea ce a generat impozite mai mici, ”după posibilități””
    Ma intreb totusi ce valoare se ia in calcul atunci cand se vorbeste de asa ceva, mai ales ca fiind atat de multi proprietari in Romanica “valoarea de piata” e distorsionata (ma gandesc si la calitatea materialelor, a finisajelor, a amplasamentului etc.) Am mari dubii ca locuintele in Romania la acelasi pret cu cele occidentale sunt de fapt la fel de valoroase. In consecinta, impozitarea lor mai agresiva – chiar daca din cifre ar reiesi ca fiind oportuna – in realitate nu este…

Lăsați un comentariu


Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult

Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult

Stiri

EY: Companiile vor plăti pentru necolectarea deșeurilor electrice și electronice

Adrian N Ionescu

Companiile care pun pe piață produse electrice și electronice vor plăti 4 / lei kg de deșeuri de acest tip (20 lei / kg de… Mai mult

Stiri

PSD își înșurubează apropiații în aparatul de stat: Metoda ”concursul pe ultima sută de metri”

Razvan Diaconu

Cu câteva zile înainte de moțiune, dar mai ales după demiterea Guvernului de către Parlament, PSD a pornit o amplă operațiune de salvare a ”armatei”… Mai mult

Stiri

China – la cea mai redusă creștere economică din ultimii 28 de ani

Adrian N Ionescu

China, a doua cea mai mare economie a lumii, China, a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din 1992 încoace, pe fondul intensificării războiului… Mai mult