Bugetul alocat medicamentelor compensate nu prevede decât creșteri simbolice pentru 2024 (0,22-0,29% față de 2023), în condițiile în care 28 de terapii inovatoare vor intra în sistemul de compensare anul viitor, atrage atenția Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Astfel, bugetul nu ține cont de propunerea de actualizare a Listei de medicamente compensate, publicată în urmă cu câteva zile de Ministerul Sănătății și nici de situația din 2023, când peste 30 de contracte cost-volum nu au putut fi inițiate din lipsa fondurilor necesare. În 2024, pe lângă aceste contracte la care negocierea nu a început, se așteaptă renegocierea a aproximativ 80 de contracte cost-voum/cost-volum-rezultat aflate în derulare.
Atât medicamentele propuse pentru includere în Lista de compensate, cât și cele din contractele cost-volum, ale căror negocieri nu au început încă, adresează boli precum cancerul, bolile rare, boli imunologice și altele.
Deși în ultimii doi ani Ministerul Sănătății a făcut eforturi pentru actualizarea Listei de medicamente compensate, incluzând în compensare peste 90 de medicamente și indicații noi, datele indică că România rămâne la coada clasamentului european privind accesul la medicamentele inovatoare, din punct de vedere al proporției acestora care sunt rambursate și al duratei de timp în care acestea ajung la pacienții români. Pacienții români așteptă peste 900 de zile pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație, situându-se din nou pe locuri codașe în Europa, arată datele studiului Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT (care urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa), în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
Din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%
În aceste condiții, Ministrul Sănătății a declarat recent că decizia de includere a noilor medicamente în lista celor compensate depinde de alocările bugetare. De altfel, decizia politico-financiară cu privire la actualizarea Listei de medicamente compensate este una dintre principalele cauze care duc la aceste întârzieri. În acest an, doar 8 noi tratamente au fost incluse în această listă, în regim condiționat, adică în baza unor contracte cost-volum, pe lângă acestea emițându-se și decizia de compensare a unor tipuri de vaccinuri. În prezent, doar pentru cele 28 de medicamente propuse pentru includere în Lista de medicamente rambursate, numărul pacienților care ar putea beneficia de acestea este de aproximativ 83.000, conform Notei de fundamentare a proiectului legislativ.
În urmă cu două zile, ARPIM a publica o serie de observații cu privire la bugetul sănătății pentru anul 2024. Cu privire la finanțarea medicamentelor, ARPIM susținea:
- Bugetul alocat medicamentelor compensate (incluse în listele A, B, C1, C3 și D) nu prevede nicio creștere în 2024, deși 28 de terapii inovatoare și indicații noi sunt prevăzute să intre în sistemul de compensare în ianuarie și martie 2024 (cu un impact calculat de autorități de 567 milioane lei), iar altele noi vor primi, cel mai probabil, decizii de rambursare în 2024;
- Bugetul alocat medicamentelor incluse în programele naționale de sănătate curative nu prevede decât o creștere simbolică (0,22% față de 2023), similar bugetului alocat medicamentelor compensate cu și fără contribuție personală (creștere de 0,29%), deși și în această situație noi terapii sunt prevăzute să intre în sistemul de rambursare în 2024 iar altele noi vor primi, cel mai probabil decizii de rambursare în 2024; de asemenea, menținând la același nivel bugetul pentru programele naționale de sănătate curative, nu se garantează includerea noilor pacienți diagnosticați în programe.
- Alocările bugetare pentru programele naționale de sănătate curative nu reflectă nevoile reale de cheltuieli, în condițiile în care, având în vedere starea de sănătate a populației României, povara bolilor la nivel național și obiectivele României de a crește speranța și calitatea vieții în România au necesitat și necesită, în continuare, adoptarea de masuri de politică publică în domeniul sănătății ce implică investiții financiare;
- Totodată, în implementarea Legii nr. 293 / 2022 pentru aprobarea Planului National de Combatere si Prevenire a Cancerului s-a introdus subprogramul național de testare genetică precum și o serie de investigații paraclinice, care au fost incluse în compensare. În opinia ARPIM, bugetul pentru anul 2024 alocat subprogramului național de testare genetică nu va conduce la operaționalizarea acestuia într-o manieră sustenabilă și va risca să ducă la cheltuirea ineficientă a banului public, prin întârzierea acordării tratamentului țintit adecvat fiecărui pacient.
- Plafonul de contractare pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat (de 4,3 miliarde lei) este insuficient, fiind identic cu cel din 2023 în condițiile în care în acest an există: noi molecule cu decizie de includere condiționată care așteaptă, de peste 6 luni de zile, iar în unele cazuri, începerea negocierilor nu s-a produs din cauza epuizării plafonului pentru anul 2023, fapt care riscă să se întâmple și cu molecule care vor primi decizii ce vor permite intrarea în procedură de contractare cost-volum/cost-volum rezultat în 2024.
***
ARPIM – Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente reprezintă obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România.
