miercuri

21 februarie, 2024

13 decembrie, 2023

Principalii indicatori macroeconomici în baza cărora s-a construit bugetul general consolidat pentru anul 2024 au fost prezentat de Ministerul Finanțelor în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2024 și proiecția acesteia pe anii 2025 – 2027.

Astfel, pentru anul 2024, este prevăzut un avans al economiei de 3,4%, o accelerare față de 2023 care se va încheia cu aproximativ 2%. La această creștere, PIB-ul se va ridica anul viitor la 1.734 miliarde lei. Deficitul bugetar luat în calcul este de 5%.

Inflația medie anuală, este luată în calcul cu 6%, în acord cu multe prognoze ale instituțiilor independente.


Salariul mediu net lunar este proiectat la 4.733 lei iar numărul de șomeri se va situa în 2024 la 215.000 de persoane.

Venituri, cheltuieli, deficit

A fost luată în calcul creșterea veniturilor bugetare la 33,8 % din PIB, ca urmare a noilor impozite și taxe stabilite în ordonanța trenuleț, cu tendință de creștere în valoare absolută.

Cheltuielile bugetare au fost stabilite la 38,8 % din PIB pentru anul viitor, cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință.

Deficitul prognozat pentru sfârșitul anului 2024 este de 86,6 mld. lei sau 5% din PIB.


Estimarea PIB potențial pentru România este făcută în baza Pronozei macroeconomice de toamnă 2023 a CNSP.

MF estimează că avansul potențial al economiei pe termen mediu este de peste 3%, sprijinită în principal de investițiile finanțate prin PNRR. „Aportul mai mare al investiţiilor la dezvoltarea economică va conduce la o contribuţie a stocului de capital la dinamica PIB potenţial superioară celei a productivităţii totale a factorilor”, se arată în Raportul privind evoluția macroeconomică.

Deficitul structural pentru 2024 este estimat la 4,3% din PIB

Începând cu 2016, România nu respectă regula privind soldul structural anual al administrației publice, abătându-se de la Obiectivul său bugetar pe termen mediu (OBTM), respectiv un sold structural anual de cel mult -1% din PIB.

Construcția bugetară pentru 2024 are la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada anterioară izbucnirii pandemiei dar și relaxările fiscale pentru înlăturarea efectelor crizei Covid.

Este de subliniat  situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, dat   fiind contextul internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se confruntă atât România, cât și Uniunea Europenă, situația din Ucraina, care reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, inflația ridicată care a  erodat semnificativ puterea de cumpărare, cu efecte mai ample pentru persoanele cu venituri reduse, precum și impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică care necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente foarte complicate.

La acestea, se adaugă o încetinire a fluxurilor comerciale determinată de o temperare a evoluţiei economice mondiale, în special a principalilor parteneri comerciali, cu efecte nefavorabile localizate preponderent la nivelul sectorului industrial.

De unde va veni creșterea economică de 3,4%:

Pe partea ofertei, în condițiile incerte pentru UE, se așteaptă redresarea industriei, estimată la+1,2%. Continuarea atrgerii fondurilor europene va susține dinamica accelerată a construcțiilor (7,1%).

Pentru servicii, activitățile cu aport sporit de VAB (valoarea adăugată brută) vor avea o cotribuție importantă la susținerea creșterii de 3,5% din acest sector.

Agricultura, dependentă de condițiile meteo, este estimată cu o creștere de 5,7%.

Pe latura cererii, investiţiile brute dezvoltate atât din surse europene, cât şi din cele publice, vor susţine pozitiv evoluţia economică, consemnând o contribuţie de 1,7 puncte procentuale la rata reală a PIB, corespunzătoare unui avans de 6,5%.

Consumul privat este de aşteptat să se majoreze cu 3,4%, reprezentând o contribuţie de 2,1 puncte procentuale la avansul economiei.

Exportul net este de aşteptat să aibă o contribuţie negativă la creşterea economică (-0,7 puncte procentuale).

Importul de bunuri şi servicii se va majora cu 4,6%, concomitent cu un avans mai redus al exportului de bunuri şi servicii (3,4%). 

Strategia fiscal bugetară 2024-2027 și cifrele ei

Deficitul contului curent al balanței de plăti externe va reprezenta, în anul 2024, 6,9% din PIB 

Deficitul de cont curent este prognozat la 23,9 mld. euro în anul 2024, având o pondere în PIB de 6,9%, cu un deficit în scădere al balanței de bunuri până la 9,7% din PIB. 

Pentru anul 2024, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 83 mii persoane ajungând la 5342 mii salariaţi şi o rată a  şomajului înregistrat de 2,7%. 

Inflaţia este prognozată pentru 2024 să atingă un nivel de 4,6% la sfârșitul anului 2024, respectiv 6,0% ca medie anuală. 

Pentru perioada 2025 – 2027, ritmul mediu anual de creștere economică este prognozat la 4,3% cu un vârf de 4,6% în anul 2026. Estimarea are ca fundament o accelerare a investițiilor publice și private în domeniile prioritare ale economiei, în condițiile unei absorbții cât mai bune a fondurilor europene din PNRR și din cadrul financiar multianual.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: