Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Buget 2017: Mecanismele ascunse ale Megaprogramului de investiții aflat la semnătura unui singur om

de Adrian N Ionescu 31.1.2017

FOTO: bugetul.ro

Finanţarea proiectelor din Programului Naţional de Dezvoltare Locală (celebrul PNDL), urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investiții, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

(Citiți și – ce este, de fapt, PNDL: ”Guvernul abrogă PNDI-ul ministrului Udrea și-l transformă într-un PNDL la dispoziția ministrului Dragnea”)

Informațiile contradictorii din alocările de la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de buget  al MDRAPFE cuprinde puține detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), în anexa aferentă ministerului. În schimb, apar informaţii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevăzută pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmează a fi introduse în Program”.

Totuşi, pentru anul 2017 este estimată doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investiții incluse în Programul național de dezvoltare locală, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de altă parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adăugat un miliard, până la un total de 31 de miliarde de lei.

 

Cea mai recentă statistică a ministerului prezintă, într-adevăr, 1.510 proiecte locale din toată țara, în valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai rămăseseră de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

(Descărcaţi  Lista obiectivelor PNDL 2015-2019 deja aprobate, AICI)

Repartizarea banilor este la discreția ministrului Dezvoltării Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisă rapid după investitura Guvernului Grindeanu, în 18 ianuarie, ordonanță care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care deține și portofoliul MDRAPFE, îi mai rămâne de aprobat, prin ordin de ministru, finanțări pentru proiecte de puțin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selecție

Teoretic, HG 624 / 2015, stabilește criterii raționale de selecție a obiectivelor de finanțare, după coordonate statistice. Totodată există și criterii calitative, care lasă destul loc de interpretări subiective.

Astfel, ar trebui luate în calcul:

  • ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;
  • ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;
  • ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării;
  • capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;
  • ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:
  • numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional;
  • necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional.

Ar mai trebui să se ţină seama de:

  • Încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare;
  • Stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
  • Data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz;
  • Populaţia deservită.

Dincolo de aparenţe

Criteriile menționate ar fi raționale, dacă în spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca în cazul criteriului  referitor la „capacitatea unităţilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, în anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică instituției prefectului, județului, unităților administrativteritoriale din județ și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Relocările de la centru de resurse bugetare din TVA şi impozit pe venit se împart astfel:
a) 27 % pentru bugetul județului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Altfel spus, selectarea de către Ministerul Dezvolătrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administrațiilor locale de cofinanțare a investițiilor pe care și le doresc, iar capacitatea în cauză depinde, la rândul său, de felul în care se împart alocările de le centru din TVA și impozitul pe venit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Bancherii au discutat cu premierul Orban despre digitalizarea Fiscului și alte proiecte promise și nefinalizate de Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Conducerea Asociației Române a Băncilor s-a întâlnit luni cu premierul Ludovic Orban, la Palatul Victoria, surse apropiate întâlnirii declarând potrivit HotNews că ”discuțiile au vizat… Mai mult

Stiri

Polarizarea economiei: 65% din cifra de afaceri este realizată de 0,5% din totalul firmelor – CCIR

Adrian N Ionescu

Doar 0,53% din totalul societăţilor comerciale care au depus bilanţuri contabile în anul fiscal 2018 realizează 65% din cifra de afaceri totală din economie, potrivit… Mai mult

Stiri

Noul șef al Comisiei Naționale de Prognoză este Nicolae Cristian Stănică

Adrian N Ionescu

Nicolae Cristian Stănică a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, publicată… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Companiile petroliere decid prețurile la carburanți în funcție de liderul pieței

Adrian N Ionescu

Companiile petroliere aşteaptă mişcările strategice ale liderului pieţei, OMV Petrom, pentru a decide modul în care modifică preţul carburanţilor, se arată în raportul anual al… Mai mult

Stiri

Timișoara / 3 morți după deratizarea unui bloc. A fost detectată prezența unei neurotoxine

Vladimir Ionescu

UPDATE: Poliţia Timiş a deschis dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în cazul deratizării dintr-un bloc din Timişoara, de pe strada Mioriţei, în… Mai mult

Stiri

Statul trebuie să recupereze 400 mil. euro de la CFR Marfă – Bogdan Chirițoiu prevestește decizia Comisiei Europene

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa… Mai mult

Stiri

Conferința CursDeGuvernare Buget și Fiscalitate 2020. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM, organizează conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, pe 27 noiembrie 2020, începând cu… Mai mult