fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Buget 2017: Mecanismele ascunse ale Megaprogramului de investiții aflat la semnătura unui singur om

de Adrian N Ionescu 31.1.2017

FOTO: bugetul.ro

Finanţarea proiectelor din Programului Naţional de Dezvoltare Locală (celebrul PNDL), urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investiții, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

(Citiți și – ce este, de fapt, PNDL: ”Guvernul abrogă PNDI-ul ministrului Udrea și-l transformă într-un PNDL la dispoziția ministrului Dragnea”)

Informațiile contradictorii din alocările de la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de buget  al MDRAPFE cuprinde puține detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), în anexa aferentă ministerului. În schimb, apar informaţii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevăzută pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmează a fi introduse în Program”.

Totuşi, pentru anul 2017 este estimată doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investiții incluse în Programul național de dezvoltare locală, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de altă parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adăugat un miliard, până la un total de 31 de miliarde de lei.

 

Cea mai recentă statistică a ministerului prezintă, într-adevăr, 1.510 proiecte locale din toată țara, în valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai rămăseseră de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

(Descărcaţi  Lista obiectivelor PNDL 2015-2019 deja aprobate, AICI)

Repartizarea banilor este la discreția ministrului Dezvoltării Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisă rapid după investitura Guvernului Grindeanu, în 18 ianuarie, ordonanță care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care deține și portofoliul MDRAPFE, îi mai rămâne de aprobat, prin ordin de ministru, finanțări pentru proiecte de puțin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selecție

Teoretic, HG 624 / 2015, stabilește criterii raționale de selecție a obiectivelor de finanțare, după coordonate statistice. Totodată există și criterii calitative, care lasă destul loc de interpretări subiective.

Astfel, ar trebui luate în calcul:

  • ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;
  • ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;
  • ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării;
  • capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;
  • ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:
  • numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional;
  • necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional.

Ar mai trebui să se ţină seama de:

  • Încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare;
  • Stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
  • Data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz;
  • Populaţia deservită.

Dincolo de aparenţe

Criteriile menționate ar fi raționale, dacă în spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca în cazul criteriului  referitor la „capacitatea unităţilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, în anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică instituției prefectului, județului, unităților administrativteritoriale din județ și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Relocările de la centru de resurse bugetare din TVA şi impozit pe venit se împart astfel:
a) 27 % pentru bugetul județului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Altfel spus, selectarea de către Ministerul Dezvolătrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administrațiilor locale de cofinanțare a investițiilor pe care și le doresc, iar capacitatea în cauză depinde, la rândul său, de felul în care se împart alocările de le centru din TVA și impozitul pe venit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult