În anul 2015, potrivit proiectului aprobat de Guvern, veniturile bugetului de stat va reprezenta mai puțin de jumătate (48%) din cele ale bugetului general consolidat, al cărui deficit a fost negociat cu FMI-UE-BM la 1,83% în varianta cash (1,2 % după standardele internaționale ESA și 1% deficit structural – faimosul MTO sau medium term objective).
Prin contrast, cheltuielile bugetului de stat în sumă de 126,7 miliarde lei vor însemna mai mult de jumătate din cheltuielile bugetului general consolidat (53%), cele care trebuie urmărite pentru a păstra sub control deficitul convenit.
Important, deși bugetul de stat este mult mai mic decât cel general consolidat, deficitul bugetului de stat este semnificativ mai mare decât al acestuia din urmă. Așadar, prin modul de alcătuire a finanțării domeniilor de care se ocupă statul, sume importante din bugetul de stat vor fi trimise pentru a acoperi veniturile insuficiente din alte domenii, precum sănătatea și asigurările sociale (pensii).
În bugetul de stat, a fost deja prevăzută suma de 1.336 milioane lei (0,17% din PIB) pentru acoperirea deficitului estimat al Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate. Precizăm că am ales prezentarea sumelor înscrise în proiectul de buget și în raport cu PIB-ul estimat la 790,7 miliarde lei, pentru a sesiza mai bine care este importanța fiecărei zecimi de procent negociate la nivelul Executivului.
Defalcarea TVA colectat la bugetul de stat și transmis în teritoriu :
De reținut, din acest transfer de TVA ar urma să se plătească în avans și tranşe aferente anului 2016 din sumele de plată către personalul bugetar care și-a câștigat în instanță dreptul de a primi drepturile tăiate la mijlocului lui 2010.
De aceea, o eventuală reducere a TVA (un punct de TVA echivalează cu 2.200 milioane lei, potrivit declarațiilor ministrului Darius Vâlcov) va rămâne o chestiune delicată.
În principiu (există și o listă complicată de excepții) indexarea salariilor acolo unde statul este acționar se va putea face anul viitor cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2015. Iar asta numai dacă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul precedent a fost aprobat iar nivelul rezultatului brut şi al plăţilor restante a fost realizat.
Concret, potrivit ultimelor date anunțate de Comisia Națională de Prognoză, este este vorba despre 2,2% ( valoare corespunzătoare mediei anuale, deși pe final de an se așteaptă o creștere a prețurilor de 2,9%). Tot prin proiectul bugetului de stat se confirmă și valoarea anunțată a pensiei sociale minim garantate, de 400 lei.
Datele esențiale ale Bugetului asigurărilor de stat. Mai puțin de șapte procente din PIB către pensii
Executivul a stabilit în proiectul Bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) aferent sistemului public de pensii venituri și cheltuieli în sumă de 54.724,5 milioane lei, respectiv 6,92% din PIB estimat pentru anul viitor.
În acest buget, veniturile sunt egale cu cheltuielile pentru că așa prevede legea, dar asta nu înseamnă că sumele colectate în acest scop acoperă cheltuielile (cum se întâmpla în perioada 2006 – 2007).
O bună parte din cheltuieli ( cam un sfert, în prezent) sunt acoperite prin transferuri de la bugetul de stat, ceea ce explică în bună parte deficitul acestui buget, și el, alături de BASS, parte a bugetului general consolidat negociat cu FMI-UE-BM. Acest fapt nu constituie o excepție la nivelul practicii europene dar trebuie reținut că o parte din plata pensiilor este asigurată în afara achitării contribuțiilor de asigurări sociale.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, a fost stabilit atât la venituri, cât și la cheltuieli la suma de 1.575 milioane lei (0,2% din PIB). Foarte probabil, și aici vor necesare transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului, în condițiile în care colectarea pe baza cotelor de taxare existente nu asigură veniturile necesare.
De reținut, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale a fost stabilit la venituri în sumă de 320,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 108,5 milioane lei, cu un excedent de 211,8
milioane lei. Ceea ce înseamnă o colectare aproape triplă față de necesitățile estimate (295%) și imposibilitatea de a asigura condiții mai bune în cazul necazurilor survenite la locul de muncă.
Dar cea mai ciudată situație se regăsește la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, instituit prin Legea nr.200/2006, cu modificările ulterioare. Acesta a fost stabilit la venituri în sumă de 245,6 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 21,6 milioane lei, cu un excedent de 224 milioane lei. Ceea ce echivalează cu un grad de acoperire de 1.137% și un excedent mai mare de zece ori decât cheltuielile.
Interesant este că sunt interzise virările de credite bugetare între capitolele de cheltuieli aprobate pentru sistemul public de pensii şi cele pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum și virările de credite bugetare între subdiviziunile de cheltuieli aprobate pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
În anul 2015, pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a celor din bugetul
asigurărilor pentru şomaj se stabilesc prin aplicarea unui coeficient ce nu poate depăși 1% din valoarea sumelor plătite şi se suportă din bugetul din care se finanţează dreptul respectiv.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 a fost stabilit la 2.415 lei (546,38 euro la cursul prognozat).
Prin urmare, cuantumul ajutorului de deces a fost stabilit la 2.415 lei în cazul asiguratului sau pensionarului și jumătate, adică 1.208 lei, în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului.
Pentru anul 2015 valoarea punctului de pensie a fost fixată la 830,20 lei, ceea ce confirmă angajamentul de indexare cu cinci procente luat anterior.
Indicele de corecție pentru păstrarea raportului de 43,3% între valoarea unui punct de pensie și câştigul salarial mediu brut, potrivit legii 263 din 2010 a fost stabilit la 1,07.
Urmărește-ne pe Google News
