fbpx

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult

06.01.2021

BNR: Redresarea economică din Trimestrul 3 a fost inegală sectorial. „Probabil” se va întrerupe

de Adrian N Ionescu , 12.11.2020

Banca Națională a României a decis, joi, să mențină rata dobânzii de politică monetară și a redus rata rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor, în conformitate cu un nou scenariu, care include „o redresare peste așteptări a economiei pe parcursul verii”, dar și amenințările și incertitudinile privind recrudescența crizei medicale, potrivit comunicatului în detaliu emis de BNR joi după amiază.

Astfel că redresarea economică „se va întrerupe probabil spre sfârșitul anului sau chiar se va inversa ușor, pe fondul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor de mobilitate, mai spune BNR.

Joi, administratorii BNR) au decis să reducă rata rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, o măsură menită să inducă mai multă lichiditate în piață. Au menținut rata de politică monetară la 1,50% și facilitățile de depozit, respectiv de creditare de ultimă instanță (Lombard) la 1,00%, respectiv 2%.

Deciziile BNR au răspuns doar parțial dorințelor ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, care spusese că ar fi nevoie și de o reducere a dobânzii de politică monetară.

(Citiți și: „BNR reduce rata rezervei minime obligatorii în valută și menține dobânda de politică monetară la 1,50%”)

„Noul scenariu reconfirmă parțial perspectiva inflației evidențiată în precedenta prognoză, în condițiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare” spune documentul BNR.

Principalele argumente ale deciziilor BNR

  • „Economia globală și cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deși parțială, în trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale și al politicii monetare,
    • însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic și al intensificării măsurilor restrictive asociate.
  • Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR din luna august evidențiază, de asemenea, o redresare peste așteptări a economiei pe parcursul verii, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR,”
    • dar redresarea „se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa ușor, pe fondul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor de mobilitate”.
  • Rata anuală a inflației IPC a scăzut în septembrie la 2,45 la sută (2,68 la sută în august) și în octombrie la 2,24 la sută, coborând astfel vizibil sub nivelul prognozat, în principal pe fondul diminuării mult peste așteptări a prețurilor legumelor și fructelor.
  • Economia a suferit o contracție severă în trimestrul II 2020, de 10,3 la sută în termeni anuali și 11,9 la sută în termeni trimestriali, sub impactul pandemiei și al măsurilor restrictive impuse în contextul stării de urgență.
  • Declinul a fost cauzat în principal de scăderea amplă a consumului populației, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții.
  • Dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus ușor față de trimestrul anterior.
  • Comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor a determinat o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale.
  • Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanței veniturilor primare și a celor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor din fonduri europene.
  • Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deși inegală din perspectivă sectorială.
  • Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depășindu-le, în timp ce variația anuală a serviciilor prestate populației a rămas negativă, diminuată totuși la o treime față de cea din trimestrul anterior.
  • Creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a accelerat ușor, iar producția industrială și comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investițiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.
  • În același timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III.
  • Condițiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro.
  • Păstrarea încrederii în moneda națională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și a celor la creditele în lei.
  • Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat în ultimele luni tendința descendentă, deși relativ încetinită și marcată recent de unele mici oscilații, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani.
  • La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.
  • Fluctuațiile recente ale cursului de schimb leu/euro – antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0 la sută, de la 3,6 la sută în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, susținută inclusiv de programul IMM Invest România.
  • Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Galeria incertitudinilor

  • Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției.
  • Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus și măsurile restrictive asociate – în contextul noului val ce crește puternic în intensitate – și impactul exercitat de acestea asupra economiei interne și a celei europene/globale.
  • Incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, date fiind potențiala creștere mai pronunțată a cheltuielilor bugetare în 2020 – cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parțial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
  • Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată ușor de noul val pandemic și de măsurile restrictive asociate.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul francez respinge definitiv preluarea Carrefour de către un grup canadian: “Este în joc securitatea alimentară”. Couche-Tard renunță

Iulian Soare

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a exprimat vineri opoziţia fermă a autorităţilor de la Paris faţă de o eventuală preluare a grupului de… Mai mult

Stiri

Ministerele trebuie să definitiveze, până pe 4 februarie, măsurile de reducere a pierderilor şi/sau plăţilor restante înregistrate la finalul anului trecut

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri un memorandum cu tema „elaborarea de către ministere sau alte autorităţi publice centrale a unui Memorandum până la data de 4… Mai mult

Stiri

Militari și polițiști din SUA, sub lupa procuraturii pentru aderarea la ”ideologia privind supremația albilor” și violență excesivă la manifestatiile BLM

Iulian Soare

O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în… Mai mult

Stiri

Consulul României la Bonn a fost demis – este urmărit penal în noul dosar al lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Gheorghe Dimitrescu, pus joi seara sub urmărire penală de DNA alături de Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA la învestitura lui Donald Trump, în… Mai mult

Stiri

La București și Cluj au fost programate toate vaccinurile anti-Covid alocate în acest moment

Vladimir Ionescu

Vineri, prima zi de programare pentru a doua etapă de vaccinare anti-Covid, peste 190.000 de persoane s-au înscris pentru imunizare, dintre care 50.000 în București.… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României  (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la nivelul de 1,25% pe an, de… Mai mult

Stiri

Centrele de vaccinare anti-Covid: cum se împart cheltuielile, câți bani primesc medicii – OUG aprobată de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă privind acoperirea costurilor necesare operaţionalizării centrelor de vaccinare anti- COVID, precum şi… Mai mult