marți

19 martie, 2024

19 ianuarie, 2023

Incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina a fost identificat de Banca Națională a României (BNR) drept un risc sistemic sever în creștere la adresa stabilității financiare. Un alt risc sistemic sever identificat se referă la deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale.

Alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cele determinate de:

  • riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
  • întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)


”Riscurile la adresa stabilității financiare s-au intensificat de la data Raportului anterior, ca urmare a creșterii incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice și continuării războiului din Ucraina, precum și al înăspririi condițiilor financiare în contextul proceselor de reajustare a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global”, se arată în raportul privind stabilitatea financiară, ediția decembrie 2022.

Vulnerabilitățile structurale ale României

A. Companiile cu deficiențe importante de capital continuă să reprezinte o pondere importantă la nivelul companiilor nefinanciare (31,6 la sută, anul 2021), dar numărul acestora s-a redus comparativ cu anul anterior (-5 la sută). Necesarul de recapitalizare al acestor firme a scăzut cu 7 la sută în anul 2021.

B. România se plasează pe ultima poziție atât la nivelul economiilor din regiune, cât și în rândul statelor membre ale UE din punct de vedere al intermedierii financiare pe segmentul bancar. Conform datelor aferente trimestrului al doilea din 2022, ponderea activelor sectorului bancar în PIB este de 52,5 la sută pentru România, mult sub nivelul mediei UE (239 la sută) și al țărilor din regiune (Polonia 95 la sută, Bulgaria 95 la sută, Ungaria 110 la sută și Cehia 147 la sută).

C. Evoluția descendentă a populației rezidente s-a accelerat în ultimii ani conform estimărilor INS, accentuând și mai mult vulnerabilitățile determinate de problema demografică. Un aspect important este și cel al decalajelor dintre nivelul de pregătire și cerințele locului de muncă.


D. În România, companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) sunt responsabile de 40 la sută din valoarea adăugată brută la nivel agregat (anul 2021), 48 la sută din activele totale și 33 din forța de muncă a sectorului companiilor nefinanciare. Modificările climatice importante și creșterea numărului evenimentelor meteorologice extreme și a dezastrelor naturale din ultimii ani au determinat regândirea politicilor economice și financiare în vederea tranziției economiei către un model de creștere favorabil mediului.

La nivel global, perspectivele macroeconomice s-au deteriorat semnificativ față de ultima evaluare, ca urmare a evoluțiilor pe plan geopolitic și a războiului din Ucraina, a accentuării crizei energetice și a continuării problemelor în lanțurile de producție globale.

Războiul din Ucraina a generat mari disfuncționalități la nivelul piețelor

Rata de creștere economică la nivel internațional este estimată să se reducă de la 3,2% în anul 2022 la 2,7% în 2023, în timp ce dinamica comerțului se va diminua de la 4,3% în anul 2022 la 2,5% în 2023, potrivit estimărilor FMI.

”Continuarea războiului din Ucraina a generat, pe lângă pierderi de vieți omenești și costuri economice directe, disfuncționalități la nivelul piețelor de mărfuri, în special ale celor de energie și produse alimentare, și a pus în pericol securitatea energetică și alimentară. Majorările puternice ale prețurilor combustibililor fosili și ale energiei au alimentat creșteri generalizate ale prețurilor bunurilor și serviciilor”, punctează specialiștii BNR.

Rata inflației la nivel global este estimată să atingă în anul 2022 cea mai mare valoare din ultimii 25 de ani (8,8%), urmând a se reduce gradual ulterior până la 4,1% în anul 2024.

Piețele financiare au fost marcate de preocupările investitorilor privind sustenabilitatea datoriilor și capacitatea statelor de susținere a unor programe de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu fiscal limitat după criza pandemică.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: