luni

27 mai, 2024

27 decembrie, 2022

România poate evita intrarea în recesiune în 2023, dar creșterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, pentru Agerpres.

“România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creșterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, față de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în același timp deficitul bugetar către ținta extrem de ambițioasă de 4,4% din PIB (în 2023) și orientând resurse către apărare și asistența pentru cetățeni și firme vulnerabile”, a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

Președintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 a fost anul invadării Ucrainei ș al resurgenței inflației la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene. În acest context, amploarea volatilității împiedică predicții pentru 2023.


“În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanțarea mai scumpă, nervozitatea piețelor financiare și posibile sincope de finanțare unde există supraîndatorare, impactul creșterii prețului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de “întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecționism. Pe fondul rivalității geopolitice între SUA și China, al situației din Ucraina, al unui nou “război rece”, considerente de siguranță/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficiență.

În această logică se înscriu tendințe de regionalizare a fluxurilor comerciale și lanțurilor de producție, introducere de sancțiuni, formare de blocuri economice și comerciale, fie acestea neetanșe și cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu.

(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)

Câștigurile sunt redistribuite, intervenția statului în economie crește

Economistul consideră că impactul războiului se vede în creșterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în țările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

“Polonia țintește o cifră mult mai mare în următorii ani. Și în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluență de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic și social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse și reforma pieței energiei vor condiționa situația din iarna 2023/24 în UE, inflație înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberații numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice.


Există și redistribuție intensă de câștiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obțin venituri mult superioare ca efect al modificării prețului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relațiile inter-statale și în interiorul economiilor. Crește intervenția statului în economie din rațiuni de securitate și stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esențiale pentru societate; se întețesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică și economică, puterea militară”, susține Daniel Dăianu.

Potrivit președintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 și PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulți ani.

Provocările pentru România: creșterea cheltuielilor de apărare și de capital, pe fondul veniturilor fiscale mici. În 2022 ”ne-a ajutat” inflația

“Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiții publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital și investiții finanțate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuielile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ și creșterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiții este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei și nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală și de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creșterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a explicat Daniel Dăianu.

În opinia economistului, resursele europene sunt de judecat și fiindcă trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii 2 ani.

“Nu numai că trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci și pentru că mediul financiar internațional este tot mai neprietenos.

Și economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante – vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleșitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ținută în frâu în 2022 de creșterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecție prin “inflație surpriză”, mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din șocul inflaționist este cauzată de creșterea brutală a prețului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacție a BNR explică puseul inflaționist.

Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condițiile date, am fi aruncat țara în aer. La noi inflația a atins se pare un platou mai mult sau mai puțin nivelat și va coborî spre 10% la finele lui 2023 admițând că nu vor exista alte șocuri adverse puternice. Preocupantă este lărgirea deficitului de cont curent, către 9% din PIB în 2022 și cu o finanțare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este însă că a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului în comerț, cum s-a întâmplat și cu alte state membre ale UE.

Balanța externă rămâne un călcâi al lui Ahile și vulnerabilizează moneda națională; numai cu servicii IT și de transport, cu remiteri de bani din străinătate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate”, a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu și lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea acestui deficit.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. ,,Balanta externa ramine un calcai al lui Achile si vulnerabilizeaza moneda nationala; numai cu servicii IT si de transport, cu remiteri de bani din strainatate nu se poate compensa un deficit major de competitivitate” spune Daianu!
    Ca economist nu putea vorbi de solutia ,,reindustrializare”, care creaza produse pentru export si sustine bugetul si balanta de plati externe pe linia de pluture.
    A spus la fel ca intreaga ,,fanfara” a economistilor despre constructia unor politici economice in loc de ,,politici industriale” cum spunea Liviu Voinea la criza de acum peste 10 ani.Cum ar putea reduce Romania deficitul cronic de competitivitate, aflat la indicele (subafrican) 74, cind in intervalul 2021 – 2024 n-a mai fost realizat PROGRAMUL NATIONAL DE COMPETITIVITATE (cel putin formal), ca in legislatura trecuta?Spre comparatie, indicele de competitivitate al tarii in care s-au plimbat recent guvernantii – Coreea de Sud – este 1 (UNU!).
    Stiinta economica romaneasca ,,a dezvoltarii” este atit de inexistenta, incit raportul dintre competitivitate si reindustrializare, ca factor al eliminarii deficitelor bugetare si dezechilibrului balantei de plati nici nu sta in preocuparea guvernelor si clasei politice.
    Singura strategie si ,,politica economica” este cheltuirea banilor imprumutati in nestire…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. ,,Balanta externa ramine un calcai al lui Achile si vulnerabilizeaza moneda nationala; numai cu servicii IT si de transport, cu remiteri de bani din strainatate nu se poate compensa un deficit major de competitivitate” spune Daianu!
    Ca economist nu putea vorbi de solutia ,,reindustrializare”, care creaza produse pentru export si sustine bugetul si balanta de plati externe pe linia de pluture.
    A spus la fel ca intreaga ,,fanfara” a economistilor despre constructia unor politici economice in loc de ,,politici industriale” cum spunea Liviu Voinea la criza de acum peste 10 ani.Cum ar putea reduce Romania deficitul cronic de competitivitate, aflat la indicele (subafrican) 74, cind in intervalul 2021 – 2024 n-a mai fost realizat PROGRAMUL NATIONAL DE COMPETITIVITATE (cel putin formal), ca in legislatura trecuta?Spre comparatie, indicele de competitivitate al tarii in care s-au plimbat recent guvernantii – Coreea de Sud – este 1 (UNU!).
    Stiinta economica romaneasca ,,a dezvoltarii” este atit de inexistenta, incit raportul dintre competitivitate si reindustrializare, ca factor al eliminarii deficitelor bugetare si dezechilibrului balantei de plati nici nu sta in preocuparea guvernelor si clasei politice.
    Singura strategie si ,,politica economica” este cheltuirea banilor imprumutati in nestire…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: