fbpx

Chestiunea

Se lucrează la calea ferată UE – Orientul Mijlociu: își face România gară?

Exact la ora la care scriem aceste rânduri, o uriașă oportunitate de infrastructură feroviară trece pe sub nasul României cu o viteză mai mare decât… Mai mult

02.03.2021

La obiect

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult

01.03.2021

Chestiunea

Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult

01.03.2021

Analiză

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult

28.02.2021

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

de Adrian N Ionescu , 26.1.2021

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei consolidări bugetare” – spune minuta ședinței din 15 ianuarie, publicată marți.

BNR se așteaptă la „o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri (…) în condițiile în care potențiala țintă de deficit bugetar pentru 2021 și unele măsuri anunțate/adoptate deja de noul guvern – precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar –, fac probabilă inițierea în acest an a necesarei consolidări bugetare, cu implicații favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran și, în final, asupra costurilor de finanțare”, spune documentul citat.

(Citiți și: „CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar”)

Administratorii BNR au considerat că reducerea dobânzii de politică monetară „este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5% ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare”.

(Citiți și: „BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%”)

Totodată, BNR a identificat o serie de incertitudini de care a trebuit să țină seama:

  • incertitudini semnificative în ceea ce privește dimensiunea și instrumentele consolidării bugetare din acest an și în perspectivă, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021,
    • mai ales în condițiile creșterii ample, posibil peste așteptări, a deficitului bugetar în 2020, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, dar și
    • ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent.
  • incertitudini și riscuri crescute vin din mediul extern, date fiind creșterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele țări europene și reînăsprirea recentă a restricțiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariției unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, de natură să întârzie recuperarea economică în zona euro, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele.

Ca urmare, administratorii BNR „au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică reducerea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, ținând cont inclusiv de decalajele de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară”.

Ideile principale ale dezbaterilor

Dintre principalele constatări și idei din Minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 15 ianuarie 2021, se remarcă:

  • Pe orizontul apropiat de timp, influențe dezinflaționiste notabile vor continua să decurgă din efecte de bază asociate scumpirilor anterioare ale unor produse alimentare procesate, mai ales ale cărnii de porc, și într-o mică măsură din evoluția prețurilor importurilor, sub impactul dinamicii așteptate a cursului de schimb al leului, toate de natură a afecta evoluția inflației de bază.
  • Se anticipează o atenuare a presiunilor inflaționiste venite din perturbații în lanțuri de producție/aprovizionare și din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, dar și evidențierea efectelor dezinflaționiste incipiente ale gap–ului negativ al PIB deschis în trimestrul II 2020, precum și a influențelor deficitelor de cerere persistente pe anumite segmente de mărfuri și servicii prestate populației.
  • Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția suferită anterior, deși ceva mai puțin decât s-a anticipat, crescând cu 5,8% în termeni trimestriali, după scăderea cu 12,2% din trimestrul anterior, și reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7%, de la -10,3% în trimestrul II.
  • În absența scăderii drastice a producției agricole – cu impact inclusiv asupra PIB potențial –, economia și-ar fi atenuat contracția în termeni anuali la -3,2%, evoluțiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar ușor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020.
  • S-a observat că redresarea s-a datorat în principal cererii interne, și mai cu seamă consumului gospodăriilor populației.
  • Formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice și cu sprijinul programelor guvernamentale, evoluție de natură să sporească potențialul de creștere a economiei în perspectivă.
  • Exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, au semnalat unii membri ai Consiliului, în condițiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri și servicii, antrenând și o scădere a deficitului balanței comerciale în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.
  • Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în termeni anuali, ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a continuat să se reducă.
  • Situația de pe piața muncii a cunoscut o relativă ameliorare de la mijlocul trimestrului III 2020, pe fondul redresării activității în sectoare importante, dar și cu aportul măsurilor guvernamentale destinate păstrării relațiilor de muncă.
  • S-a reiterat că, din punct de vedere al impactului economic, este esențială contragreutatea dată de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, agreate la nivelul UE.
  • Evoluțiile recente de pe piața financiară internă reflectă o ameliorare evidentă a percepției investitorilor asupra perspectivei economiei românești ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creșterea apetitului global pentru risc, și la relaxarea condițiilor lichidității de pe segmentul monetar.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6% în noiembrie, de la 4,0% în septembrie –, în condițiile accelerării creșterii creditelor în lei ale societăților nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România și al tendinței descrescătoare a ratelor dobânzilor.
  • A fost semnalată și noua ascensiune consemnată de dinamica deosebit de înaltă a masei monetare pe ansamblul perioadei octombrie-noiembrie, corelată în principal cu relaxarea execuției bugetare – inclusiv în contextul măsurilor de sprijin aplicate în contextul crizei pandemice –, precum și cu majorarea injecțiilor de lichiditate generate de intrările de fonduri europene.

Documentul BNR amintește că, în 15 ianuarie, administratorii băncii centrale au decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, de la 1,50%; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75%, de la 1,00%, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75%, de la 2,00%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Senatul a respins un proiect de lege care obliga magistraţii să nu colaboreze, în secret, cu serviciile de informaţii

Razvan Diaconu

Senatul a respins, luni, în calitate de for decizional, propunerea legislativă de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin care se instituia… Mai mult

Stiri

Stocurile de uraniu ale CNU – aflată la un pas de lichidare – vor fi preluate de Nuclearelectrica

Alexandra Pele

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propune aprobarea vânzării de către Statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță… Mai mult

Stiri

Evergent Investments (SIF Moldova) își va plasa 40% din resurse în investiții de tip private equity

Adrian N Ionescu

SIF Moldova (SIF2, rebranduită Evergent Investments) va investi direct între 2 – 3 și 10 milioane de euro în companii din afara Bursei, prin operațiuni… Mai mult

Europa

Agenția Europeană a Medicamentelor, despre autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik: Este ca jucatul la ruleta rusească

Razvan Diaconu

Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V de către statele membre “se poate compara puţin cu ruleta rusească”, a declarat preşedinta consiliului de… Mai mult

Stiri

Legea bugetului de stat a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială anunță luni că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit… Mai mult

Europa

Rainforest Foundation Norway / Două treimi din pădurea tropicală, distruse sau degradate

Iulian Soare

Vegetaţia densă a pădurii tropicale reprezintă cel mai mare rezervor de carbon captat, însă oamenii au distrus ori degradat două treimi din suprafaţa originală a… Mai mult

Europa

China vizează o creştere de 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

China şi-a stabilit un obiectiv de creştere de cel puţin 6% în acest an, a anunţat vineri prim-ministrul Li Keqiang, în pofida incertitudinilor create de… Mai mult