marți

4 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 septembrie, 2022

Statele din Europa au alocat fonduri de 500 de miliarde de euro pentru a face față crizei energetice, anunță Bloomberg, care citează o analiză realizată de think-tank-ul Bruegel.

Cele 27 de state membre UE au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie a alocat, singură, 178 de miliarde de euro.

Cea mai mare sumă din UE a fost alocată de Germania, peste 100 de miliarde, echivalentul 2,8% din PIB.


Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 2,88% din PIB, ceea ce o plasează pe locul şapte în Europa, după Marea Britanie, Croaţia (4,1%), Grecia (3,7%), Italia (3,3%), Letonia (3,2%) şi Spania (2,9%).

(Citiți și: Germania naționalizează gigantul energetic Uniper)

„Concepute iniţial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat şi au devenit structurale. Această cifră ar urma să crească pe măsură ce preţurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanţelor publice”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Un nou plan de urgență

Această povară fiscală în creştere, în condiţiile în care cheltuielile statelor UE sunt echivalente cu 1,7% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar, vine într-un moment în care europenii se luptă cu o inflaţie accelerată şi perspective economice sumbre.

Miniştrii europeni ai Energiei negociază un plan de urgenţă care ar urma să transfere profiturile excepţionale ale companiilor din energie pentru sprijinirea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile.


Acordul, care ar urma să fie convenit la reuniunea din 30 septembrie, include de asemenea un plafon de preţ pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

(Citiți și: Comisia Europeană, gata să renunțe la plafonarea prețurilor gazelor rusești. Plafonează sau suprataxează  profiturile companiilor energetice din UE)

Chiar dacă estimările analiştilor de la Bruegel includ măsuri precum reducerea ratelor de TVA la electricitate, subvenţii pentru încălzire şi măsuri pentru a menţine unele companii energetice pe linia de plutire, ele nu includ sprijinul sub formă de lichiditate oferit în întreaga Europă.

Bruegel dă ca exemplu Germania, care a anunțat că va naţionaliza importatorul de gaze Uniper SE, conform unui plan care prevede injectarea a opt miliarde de euro în companie şi preluarea participaţiei majoritare deţinute de compania finlandeză Fortum Oyj.

Top 10 state în funcție de sumele alocate (miliarde de euro)

  • Marea Britanie 178
  • Germania 100,2
  • Italia 59,2
  • Franța 53,6
  • Spania 35,5
  • Polonia 10,6
  • Austria 8,9
  • România 6,9
  • Danemarca 6,8
  • Olanda 6,2
    Sursa: Bruegel.org

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: