DOCUMENT / Guvernul reduce pragul de consum la plafonarea prețului energiei și suprataxează veniturile operatorilor. Impact – 1 mld. lei/lună

Modificări importante în schema de prețuri ale energiei – potrivit OUG adoptată joi în ședința de guvern – atât în ce privește consumatorii casnici, cât și companiile și operatorii din industria energetică.

Impactul noilor măsuri va fi de circa un miliard de lei pe lună, sumă care va fi finanțată din așa numita ”taxă de solidaritate”, cum a numit guvernul suprataxarea operatorilor din energie.

Noile măsuri sunt valabile până pe 31 august 2023.

Una din marile modificări o reprezintă scăderea pragurilor maxime la electricitate la care prețul va fi plafonat – maxim de 255 kWh față de pragul anterior de 300 kWh – până la care prețurile plafonate rămân aceleași:
0,68 lei/kWh pentru cei cu un consum mediu lunar de până la 100 kWh medie a anului precedent și de 0,80 lei pentru cei cu consumuri medii între 100 și 255 kWh . Consumul de peste acest prag va fi taxat la prețul din contract.

Prețul plafonat la gaze pentru consumatori casnici rămâne 0,31 lei/Kwh, potrivit documentului postat de Ministerul Energiei.

Se va reduce numărul companiilor beneficiare de preț plafonat, ca și pragul de consum, și se vor suprataxa veniturile operatorilor de pe piață, obținute în urma scumpirilor.

Doar IMM-urile (stabilite de furnizori),  instituțiile publice și firmele din industria alimentară  vor mai plăti electricitatea la prețul plafonat de 1 leu, dar doar pentru 85% din consum. Pentru restul de 15% se va aplica tariful contractat.

Creșele și spitalele vor plăti prețul plafonat pentru tot consumul de electricitate. Prețul la gaze pentru companii și instituții va rămâne plafonat de 0,37 lei/kWh, dacă nu consumă mai mult de 50.000 MWh anul precedent. Valorile se pot modifica prin decizie a Guvernului

Suprataxa crește și este numită „contribuție de solidaritate”

Toți operatorii din piață – producătorii de electricitate (cu excepția celor în co-generare de energie termică și a celor de capacități noi), traderii și furnizori, vor plăti o suprataxă numită „contribuție de solidaritate”.

„Pentru orice tip de tranzacții de vânzare de energie electrică la export sau livrare intracomunitară” operatorii de pe piața energiei vor plăti contribuția de solidaritate calculată cu diferența dintre prețul mediu de tranzacționare (vânzare) a energiei pe PZU (piața cu livrare în ziua următoare) din ziua anterioară tranzacției și prețul la care energia a fost achiziționată.

Suprataxa numită și „contribuție la Fondul de Tranziție Energetică” se va vira într-un „cont distinct de disponibil în lei deschis la unitățile Trezoreriei Statului” și apoi „Ministerul ui Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, după caz”.

ANRE a estimat veniturile din suprataxă în acest an la 7 miliarde de lei, potrivit Digi24.

(Citește și: „Soluțiile propuse de producătorii și furnizorii de electricitate: creșterea prețurilor plafonate. Cu cât cresc facturile și de cât scapă Guvernul”)

Guvernul va deconta diferențele către furnizori „în limita sumelor disponibile la buget”, ceea ce a stârnit nemulțumirea companiilor energetice, care au obiectat că plătesc în avans energia mai scumpă și pentru asta trebuie să aibă banii în cont, dar li se decontează, doar dacă Guvernul are bani – potrivit unei intervenții a Danielei Dărăban, directoarea executivă a Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), la DigiTV.

„Valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice, la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1300 lei/MWh”, spune proiectul de OUG.

Autoritățile se ceartă cu industria energetică pe sumele compensatorii

În ultimele luni, au circulat mai multe cifre despre datoriile Guvernului față de furnizorii de energie, pe care Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) le-ar fi „recalibrat” în scădere continuă, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu: de la 40 de miliarde la 20 de miliarde şi ulterior la 16 miliarde.

ANRE a aprobat până acum decontarea de la bugetul de stat a numai 2,44 miliarde lei conform cererilor de decontare pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022.

Statul român va câştiga în acest an peste 43 de miliarde de lei din taxele şi dividendele plătite de sectorul energetic, ca urmare a majorării preţurilor, potrivit calculelor Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), citate de Agerpres.

Ce se mai schimbă în legile energiei

Se restrânge dreptul producătorilor de energie electrică de a vinde, prin contracte bilaterale negociate direct, doar la furnizorii de electricitate care au clienți finali în portofoliu (nu și traderilor – negustorilor de energie).

Reglementarea ar putea fi valabilă patru ani, căci aceasta este perioada pe care producătorii trebuie să prezinte o strategie de vânzare.

Producătorii de energie și gaze vor fi obligați să pună la dispoziția transportatorilor și distribuitorilor 80% din necesarul de energie și gaze pentru acoperirea consumului tehnologic al rețelelor de gaze și electricitate, la un preț de referință.

Vor fi obligați să răspundă cu oferte de vânzare în maximum 5 zile de la solicitarea de cumpărare a cantităților.

Cu patru ore înaintea începerii ședinței de guvern în care a fost aprobată ordonanța, reprezentanții industriei nu fuseseră consultați, potrivit directoarei executive a  ACUE, care a acuzat autoritățile că vehiculează cifre stabilite „din peniță”, fără legătură cu realitatea.

„Orice problemă pe lanțul de alimentare se va încheia cu imposibilitatea alimentării sau cu creșterea prețului”, a spus Daniela Dărăban, la DigiTV.

(Descărcați AICI Ordonanța de modificare a măsurilor de plafonare a prețurilor le energie)

***