marți

7 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 noiembrie, 2022

Istoria ne-a învățat că ritmul rapid de creștere a dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed) ar putea arunca economia americană în recesiune. Puțini ar fi surprinși dacă avansul vertiginos al prețurilor la energie nu vor face același lucru în Europa. De cealaltă parte a lumii, politica de zero toleranță a infecțiilor cu Covid-19 și criza imobiliară amenință să înghețe economia Chinei.

Într-un scenariu pesimist, materializarea tuturor acestor riscuri ar putea șterge cinci trilioane din producția globală, reiese dintr-o analiză Bloomberg.

Banii ieftini, cererea solidă din China și fricțiuni geopolitice reduce au fost ingredientele ”sosului secret” care a asigurat decenii de creștere economică susținută și prețuri stabile. Toate acestea s-au dizolvat în 2022, inflația urcând la maximele ultimelor decenii, generând pierderi de trilioane de dolari pentru piețele financiare internaționale.


Totuși, 2023 ne-ar putea surprinde și pozitiv, notează jurnaliștii străini. Rezervei Federale i-ar putea ieși ”aterizarea lină” dacă piața muncii se va dovedi suficient de rezilientă. Vremea caldă ar putea scăpa Europa de recesiune. China ar putea opta mai repede pentru ridicarea restricțiilor. Investitorii care văd vârful creșterilor de dobânzi la orizont ar putea miza pe revenirea economică.

”Totuși, după ani marcați de ciumă, război și penurie, este greu să fii optimist”, scrie publicația.

Presiunea dobânzilor

Dobânzile de referință din SUA ar putea urca până la 5% în 2023, de la zero la începutul acestui an, cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii. Acesta afectează deja eocnomia americană și pe cea a lumii.

În condițiile în care costurile mai mari ale împrumuturilor reduc spațiul de manevră al industriilor sensibile la nivelul ratelor, de la imobiliare la auto, Bloomberg Economics prognozează o recesiune în SUA în a doua jumătate a anului 2023. Peste două milioane de americani își vor pierde probabil locurile de muncă.


Lucrurile ar putea sta mai bine dacă inflația va dispărea la fel de repede și misterios pe cum a apărut, evoluție improbabilă. Pandemia a destabilizat puternic piața muncii, împingând ceea ce economiștii numesc rata naturală a șomajului – nivelul șomajului necesar pentru a menține inflația sub control – peste nivelul la care a fost în ultimii ani.

Dacă se confirmă că SUA se află în această situația, Fed ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile până la 6%, ceea ce ar putea o presiune și mai mare pe activitatea economică. Cu aceleași riscuri se confruntă cele mai multe state ale lumii, unde inflația face ravagii și băncile centrale au fost nevoite să apese pedala creșterilor de dobânzi. Japonia are în continuare rate negative de politică monetară, dar a plătit un preț mare pentru acestea, yenul devalorizându-se cu 15% față de dolar.

Datoriile publice, la niveluri alarmante

Atât timp când creșterea economică a fost mai mare decât costurile de împrumut, datoriile publice ale statelor au fost ”ieftine”. Datoria publică a G7 a urcat de la 81% din PIB în 2007 la 128% din PIB anul acesta. Odată cu creșterea inflației și implicit a dobânzilor, costurile de împrumut ale statelor au explodat și datoria publică a multor economii se află pe o traiectorie nesustenabilă.

  • Investitorii urmăresc Italia, unde costurile serviciului datoriei urmează să crească la 7% din PIB până în 2030, de la 3% în 2019. Este improbabil ca Italia să intre în faliment, dar evitarea intrării în incapacitate de plată ar putea necesita o soluție la nivel european, de obicei un proces greoi.
  • Piețele de obligațiuni din Marea Britanie au evitat la limită un colaps, după încercarea eșuată a fostului prim-ministru Liz Truss de a sprijini economia prin ample stimulente fiscale, finanțate pe datorie. Dar reechilibrarea finanțelor publice și păstrarea credibilității față de investitori va necesita o perioadă de austeritate bugetară dureroasă.
  • Situația din SUA este mai puțin dramatică. Chiar și așa, o dezbatere privind plafonul datoriei – amplificată de câștigurile politice ale republicanilor – va menține piețele încordate.
  • Arhitectul strategiei de rate scăzute a Japoniei, guvernatorul băncii centrale, Haruhiko Kuroda, își încheie mandatul în aprilie. Succesorul său se confruntă cu o alegere dificilă: continuă politica banilor ieftini, riscând colapsul monedei sau urmează exemplul Fed și riscă destabilizarea uneia dintre cele mai mari datorii publice din lume.

Situația este mai complicată în statele în curs de dezvoltare. Modelul Bloomberg Economics sugerează că riscurile iminente de nerambursare sunt concentrate în economiile mici, care reprezintă doar 3% din PIB-ul global, țările în curs de dezvoltare mai mari reușind, cel mai probabil, să cadă pradă unei crize a datoriilor.

Piața imobiliară nu arată bine

Banii scumpi sunt o veste proastă pentru piețele imobiliare din jurul lumii. Țări precum Canada și Noua Zeelandă – care au printre cele mai dinamice piețe de locuințe pe baza unor parametri precum raportul preț-venit – s-ar putea găsi în prima linie a unei viitoare crize.

SUA nu se află în fruntea clasamentului de risc, dar nu este departe. Va fi nevoie de o scădere cu 15% a prețurilor la nivel național pentru a alinia plățile ipotecare cu veniturile gospodăriilor, estimează Bloomberg Economics.

Problemele Chinei sunt problemele tuturor

Bloomberg Economics estimează o creștere de 5,7% din PIB pentru China, în 2023.

Un potențial eșec în a adresa criza epidemiologică și cea imobiliară ar putea reduce însă procentul până la 2,2%. O încetinire atât de bruscă ar trimite unde de șoc în întreaga lume. Cea mai mare lovitură ar fi resimțită de vecinii Chinei, Coreea de Sud și Vietnam, și de marii producători de mărfuri precum Australia și Brazilia.

Mai îngrijorător, pensionarea unor înalți oficiali economici l-ar putea lăsa pe președintele Xi Jinping cu o echipă care nu are experiență în lupta împotriva crizei.

Criza energetică a Europei

Din calculele Blommberg Economics, costurile ridicate ale energiei și majorările de dobânzi operate de Banca Centrală Europeană (BCE) vor înclina economia blocului către recesiune, prognoza fiind a unei contracții de 0,1% din PIB în 2023.

Cu puțin noroc (vreme bună) și pricepere (politici care canalizează gazul limitat în locurile potrivite), Europa ar putea evita o recesiune. În absența acestora, recesiunea ar putea fi chiar mai adâncă.

Legăturile globale se sfărâmă

Confruntarea din Rusia și Europa este doar un exemplu de fractură geopolitică. Relațiile dintre SUA și China continuă, de asemenea, să se deterioreze.

Președintele Joe Biden a păstrat tarifele impuse de predecesorul său, Donald Trump, și a făcut un pas mai departe cu un embargo asupra vânzărilor de semiconductori de ultimă generație – o mișcare care amenință să înghețe dezvoltarea tehnologică a Chinei.

Taiwan reprezintă un alt foc mocnit ce riscă să izbucnească în orice moment, cu efecte devastatoare asupra economiei globale. Specialiștii exclud totuși posibilitatea unui conflict armat în 2023.

Un alt risc menționat este cel al apariției unei tulpini mai periculoase de COVID-19 sau a unor evenimente meteorologice extreme, cum au fost inundațiile din Pakistan, care au afectat 33 de milioane de oameni și au scufundat economia țării în recesiune.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: