Economia globală se divizează în blocuri rivale, amenințând o reluare a Războiului Rece, din care ar avea aproape toată lumea de pierdut, a declarat, sâmbătă, Kristalina Georgieva (foto), directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), într-un interviu pentru Washington Post.
Eforturile americane și europene de a redesena lanțurile globale de aprovizionare au sens dacă ajută la eliminarea tipului de dependență de un singur furnizor care s-a dovedit atât de perturbator în timpul pandemiei, a precizat Kristalina Georgieva. Dar dacă cele două puteri ridică noi bariere comerciale pentru a câștiga un avantaj în competiția lor geopolitică, acest lucru ar putea declanșa un ciclu distructiv care ar răni clasa de mijloc și gospodăriile sărace, lăsându-i nevătămați doar pe cei bogați.
„Preocuparea mea este o fragmentare tot mai adâncă a economiei mondiale”, a spus Georgieva într-un interviu pentru The Washington Post. „Am putea să intrăm somnambuli într-o lume mai săracă și mai puțin sigură ca urmare.”
Este frig de cealaltă parte a cortinei
O economie mondială divizată în tabere concurente s-ar contracta cu 1,5% din PIB, echivalentul a peste 1,4 trilioane de dolari în termeni anuali, potrivit estimărilor FMI. În Asia, centrul lanțurilor valorice globale pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri industriale, pierderile în termeni procentuali ar fi de două ori mai mari, a spus ea.
„Am trăit primul Război Rece de cealaltă parte a Cortinei de Fier. Și, da, este destul de frig acolo”, a spus Georgieva, care s-a născut și a crescut în Bulgaria, adăugând că ar fi foarte iresponsabil din partea decidenților politici să scufunde lumea într-un nou Război Rece.
Comerțul anual între SUA și China este în continuare considerabil, depășind 600 de miliarde de dolari. Iar economiile SUA și China sunt atât de împletite încât Georgieva consideră că o ruptură completă este imposibilă.
Dar de când fostul președinte Donald Trump a început să impună tarife asupra importurilor din China în 2018, discuțiile despre „decuplarea” SUA de a doua cea mai mare economie a lumii s-au întețit. Atât Statele Unite, cât și China au luat măsuri pentru a deveni mai autonome.
Goana după autonomie
Sub președintele chinez Xi Jinping, de exemplu, guvernul de la Beijing a subvenționat dezvoltarea industriilor interne de înaltă tehnologie cu rezultate mixte. Președintele Biden a subliniat reducerea dependenței SUA de furnizorii străini pentru o gamă largă de produse, inclusiv consumabile medicale, cipuri de computer și pământuri rare, care sunt folosite pentru a face smartphone-uri, vehicule electrice și avioane de luptă.
Diversificarea lanțurilor de aprovizionare după pandemie a avut sens până la un punct, a spus Georgieva. Dar atunci când depășește logica economică, devine dăunătoare pentru SUA și pentru restul lumii”, a adăugat ea.
Șefa FMI a dat drept exemplu tarifele de 300 de miliarde de dolari impuse de Trump și menținute de Biden. Acestea nu au făcut nimic pentru a reduce deficitul comercial al SUA cu China, pe care Trump a promis că îl va elimina, și i-au obligat pe consumatorii americani să plătească prețuri mai mari pentru produsele chinezești.
Condițiile „re-globalizării”
„Este important să te gândești cu atenție la acțiuni și la consecințele pe care le pot genera, deoarece odată ce lași duhul să iasă din lampa fermecată, este greu să-l pui înapoi”, a spus ea.
Deși consideră că „este necesară o re-globalizare”, sprijinul politic pentru astfel de eforturi se vor concretiza doar dacă se va face mai mult pentru a găsi soluții pentru lucrătorii care pierd din comerțul liber.
„Dacă o întreagă industrie se mută în străinătate și nu se acordă atenție oamenilor ale căror locuri de muncă au dispărut, dacă nu se fac eforturi de a oferi acces la oportunități și noi competențe, atunci, desigur, va exista o disidență populară”, a avertizat ea.
Cu toate acestea, dacă țările rup legăturile comerciale globale și se închid, astfel de acțiuni vor avea efectul unul bumerang, rănindu-i pe consumatori prin creșterea prețurilor, a mai spus șefa FMI.
***
