Banca Naţională a României (BNR) se apropie de prima majorare a dobânzii cheie din ultimii aproape zece ani, după ce inflaţia a revenit, iar economia înregistrează unul din cele mai rapide ritmuri de creştere din Europa, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Deşi opt dintre cei 13 economişti care au participat la un studiu realizat de Bloomberg se aşteaptă ca la şedinţa de politică monetară din 8 ianuarie BNR să menţină dobânda cheie la nivelul record scăzut de 1,75%, cinci estimează o majorare la 2%. Dacă nu se va întâmpla săptămâna aceasta, analiştii se aşteaptă la o majorare în primul trimestru din 2018.
România se apropie de Cehia şi Marea Britanie, care au majorat costurile de împrumut, chiar dacă guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că majorarea ratei dobânzii înaintea Băncii Centrale Europene riscă să afecteze stabilitatea financiară.
Dar Banca Naţională a României are puţine alternative: inflaţia a accelerat în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, deşi reducerile de taxe şi majorarea salariilor în sectorul public au dus la o creştere anuală a economiei de 8,8% în trimestrul trei din 2017.
„Revenirea inflaţiei va determina autorităţile de politică monetară să apese pe trăgaci încă de luna aceasta. Dar decizia este pe muchie de cuţit, deoarece investiţiile rămân slabe, în pofida avansului economic impresionant, condus de consum”, a afirmat Marcin Kujawski, economist la Nomura International Plc, în Londra.
ROBOR-ul (Romanian Interbank Offered Rate), rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, a urcat în ultimele şase luni cu 120 de puncte de bază şi acum depăşeşte 2%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Ratând „raliul” de anul trecut al monedelor regionale, din Praga până în Varşovia, leul s-a apreciat deja faţă de euro cu 0,7% în 2018.
La şedinţa de politică monetară din 7 noiembrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
De asemenea, Mugur Isărescu şi-a exprimat temerile privind politicile fiscale care au produs confuzii în mediul de afaceri şi au dus la avertismente din partea Uniunii Europene privind deficitul bugetar.
Urmărește-ne pe Google News
