Tsunami-ul bursier pornit la finele săptămânii trecute în SUA a luat amploare:
luni a urmat prăbușirea burselor asiatice, apoi cea a acțiunilor europene, care au scăzut la minimul de aproape șase luni în sedinta de tranzactionare de luni, pe fondul vânzării globale a acțiunilor. Cauza – teama de o recesiune a economiei SUA.
Vineri, acțiunile cotate la bursa din new york se depreciaseră brusc, după ce datele statistice din SUA au arătat că în iulie au fost înființate doar 114.000 de noi locuri de muncă, cu mult sub așteptările economiștilor.
Cifrele par a indica finalul perioadei de reziliență a pieței muncii din SUA, chiar o posibilă recesiune și au generat speculații privind reducerea dobânzilor de către Fed la ședința din septembrie sau poate mai devreme.
Rezultate de panică:
În doar 2 zile, acțiunile Nvidia au pierdut 20%. Amazon a pierdut și el 20%, iar Tesla, 15%.
Și indicele paneuropean STOXX 600 a scăzut luni dimineata cu 3,1%, până la 482,42 puncte și a închis cu un minus de 2,17%. Bursa londoneză a închis pe un minus de 2,04, iar cea din Milano cu 2,47%. A fost o parte din forța valului venit de peste Ocean.
În SUA, contractele futures au scăzut, odată cu deprecierea acțiunilor companiilor IT. Indicele Nasdaq 100 este pe tendință descrescătoare, iar investitorii se pregătesc pentru patru zile de volatilitate crescută pe piețe determinată de îngrijorările privind încetinirea economiei SUA și supraaprecierea acțiunilor din sectorul tehnologic.
Luni, contractele futures Nasdaq 100 au scăzut cu până la 6,5% pentru a-și reveni la aproximativ 4,5%. Aceasta este cea mai mare scădere a indicelui sectorului tehnologic din martie 2020, din timpul pandemiei.
Și aceasta s-ar ptea să nu fie totul: urmează în zilele următoare anunțarea și a altor indicatori ai economiei americane, care ar putea fi de natură să sperie și mai mult piețele.
Gazul pe foc: Banca Japoniei declanșează sarabanda de pe bursele internaționale
Prăbușirea piețelor bursiere la nivel global a început cu decizia Băncii Centrale a Japoniei de a majora săptămâna trecută a dobânzii-cheie cu 0,15 puncte procentuale, care, la rândul său a desființat tranzațiile de tip „carry trade”, estimate la 20 de trilioane de yeni.
Acestea au dus la aprecierea puternică a yenului și ca efect de pârghie a șters investiții de trilioane de yeni și în continuare a declanșat o avalanșă de vânzări și lichidări forțate pe bursă, care în final au condus la o prăbușire istorică a pieței de capital din Japonia cu reverberențe pe piața globală.
Rata șomajului și recesiunea
Rata șomajului din iulie a declanșat oficial „regula Sahm”, un indicator al recesiunii dezvoltat de economista americană Claudia Sahm, care a lucrat la Fed timp de mai bine de un deceniu.
Regula spune că ori de câte ori rata șomajului, ca medie mobilă pe trei luni, crește cu 0,5 puncte procentuale peste cea mai mică valoare din ultimele 12 luni, atunci asta înseamnă că economia se află în primele stadii ale unei recesiuni. Din ianuarie, media șomajului a crescut cu 0,6 puncte procentuale, care arată o majorare rapidă a ratei șomajului.
Sahm a declarat vineri pentru Bloomberg că rata șomajului a cunoscut „un impuls mult prea mare”, adăugând că piața muncii înregistrează „o slăbire substanțială”.
Mulți economiști consideră că realitățile economice s-au schimbat. Elizabeth Crofoot, economist senior la firma de analiză a muncii Lightcast, a declarat tot pentru Bloomberg, că efectele persistente ale pandemiei de Covid-19 au făcut multe reguli inutile.
Și președintele Fed, Jerome Powell, a spus asta miercuri, când a răspuns la întrebările reporterilor cu privire la ultima decizie a băncii centrale de a menține ratele dobânzilor constante pentru a opta oară consecutiv.
Europa resimte șocul prăbușirii burselor globale: toate bursele au deschis pe roșu
Indicele paneuropean a înregistrat vineri cea mai proastă săptămână din aproape 10 luni și a scăzut sub pragul de 500 de puncte pentru prima dată după 15 aprilie.
Temerile că SUA s-ar putea îndrepta către o recesiune i-au făcut pe investitori să se îndepărteze de activele de considerate cu risc mai ridicat. Toate bursele europene s-au deschis luni pe roșu.
Sectoarele financiare au fost cele mai afectate luni. Băncile au pierdut 4,2%, serviciile financiare au scăzut cu 3,6%, iar sectorul tehnologic a scăzut cu 5%.
Ionuț Dumitru (foto), economist-șef al Raiffeisen consideră că pierderile de pe bursele globale sunt o reacție de panică a investitorilor care, deocamdată cel puțin, nu reflectă corect datele economice.
„Cei doi factori declanșatori ai scăderilor bursiere au fost creșterea dobânzilor operată de Banca Japoniei săptămâna trecută și cifrele care arată majorarea șomajului în SUA și slăbicirea pieței muncii”, a spus Ionuț Dumitru.
„De asemenea, este prematur ca să spunem că economia SUA a intrat în recesiune. Este adevărat că există numeroși factori de risc geopolitici, dar în prezent nu putem vorbi de recesiune”, mai spune economistul șef al Raiffeisen.
Indicele BET al Bursei de la București scădea luni cu 3,75%
Bursa românească a fost și ea influențată de prăbușirea burselor la nivel global. La debutul ședinței de tranzacționare principalul inice al BVB a coborât până la nivelul de 17.600 pentru a crește în cursul dimineții la peste 17.800. La ora 13.00 indicele BET se stabilizase în jurul valorii de 17.700, în scădere cu 3,75% față de închiderea de vineri. Valoarea totală a tranzacțiilor urcase la 28,2 milioane euro, în creștere față de media zilnică din acest an, de 26 milioane euro. Comparativ cu începutul anului, valoarea indicelui compozit BET este cu 15,35% mai mare, putându-se vorbi în acest caz de o corecție a cotațiilor și nu de un colaps bursier.
Titlurile cu cea mai bună lichiditate, cele ale Băncii Transilvania (TLV) sufereau un recul de 4,74%, până la prețul de 27,15 lei/acțiune, iar titlurile Hidroelectrica (H2O) se corectau cu 0,82%, până la prețul de 121 lei/acțiune. Deprecieri în plaja de 4-6% se înregistrau pe acțiuni cu capitalizare mare precum BRD Groupe Société Générale (BRD), Nuclearelectrica (SNN), Fondul Proprietatea (FP), Romgaz (SNG), MedLife (M), Digi Communications (DIGI).
Impactul prăbușirii burselor pe piața globală de materii prime: prețurile scad, ca în fața unei căderi economice
Unele piețe, cum ar fi cea a petrolului și a metalelor industriale, au indicat de mai mult timp un risc persistent de recesiune, legat în principal de situația din China.
De vineri însă, piața este acum atentă la riscurile de recesiune din cauza slăbirii semnificative a pieței muncii din SUA și a încetării tranzacțiilor de tip carry trade finanțate în yeni.
Pe piața europeană, contractele futures pentru gaze naturale au luat o pauză după creșterile de preț înregistrate săptămâna trecută.
Urmărind evoluția petrolului, prețurile gazelor au scăzut luni cu până la 4,5%, după creșterea de 13% de săptămâna trecută. Traderii încă așteaptă să vadă ce impact ar avea pe piață un atac al Iranului asupra Israelului, dar deocamdată datele economice compensează temporar riscul geopolitic sporit.
Petrolul se ieftinește pe fondul cererii scăzute
Contractele futures în cazul petrolului Brent au scăzut luni cu aproximativ 2,2%, până la 75,16 dolari pe baril, cea mai scăzută cotație din acest an.
Prețul țițeiului este menținut încă la un nivel relativ ridicat tocmai de riscurile geopolitice crescute care sunt o contrapondere la incertitudinile economiei globale care influențează prețul atât pe partea cererii cât și a ofertei.
Aurul a fluctuat luni, rămânând aproape de cel mai recent maxim record și oscilând între câștiguri și pierderi.
Volumul crescut al vânzărilor îi determină probabil pe unii traderi să-și lichideze pozițiile deținute în aur, astfel încât să-și acopere pierderile de la tranzacțiile cu alte active, exercitând presiuni asupra prețului metalului galben.
Prețul unciei de aur a scăzut luni cu 3,2%, cea mai mare scădere zilnică din luna iunie. „Apelurile în marjă dinainte de deschiderea pieței din New York i-au forțat pe traderi să își lichideze pozițiile profitabile în aur pentru a-și acoperi pierderile din deprecierea acțiunilor”, a spus Adrian Ash, director de cercetare la BullionVault, o platformă de tranzacționare a metalelor prețioase, citat de Bloomberg.
Metalul galben a atins un maxim istoric luna trecută și este încă pe creștere cu aproximativ 15% în acest an.
În același timp așteptările cu privire la reducerea ratelor dobânzii de către Rezerva Federală a SUA sunt în creștere ceea ce înseamnă un îndemn pentru achizițiile de aur, care nu este purtător de dobândă. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu ar trebui de asemenea să contribuie la aprecierea aurului, privit ca valoare de refugiu pentru investitori.
Se așteaptă reacția Fed
În același timp cresc așteptările ca Rezerva Federală a SUA va reduce ratele dobânzilor înainte de următoarea ședință de politică monetară programată pentru jumătatea lunii septembrie, ceea ce ar fi prima tăiere după declanșarea pandemiei de Covid-19 în martie 2020.
„Piețele au intrat în panică după datele publicate vineri privind ocuparea forței de muncă din SUA”, a declarat pentru Politico Andrzej Szczepaniak, economist la Nomura, adăugând că traderii evaluează în prezent cu 60% șansele ca Fed să execute o reducere de urgență a dobânzii.
Piețele au început să scadă de vineri, după ce un raport al Biroului de Statistică a Muncii din SUA au crescut temerile cu privire la intrarea în recesiune. Ca urmare Nasdaq 100 s pierdut brusc 2,38% ajungând la cel mai mic nivel de după luna mai.
Vânzările de acțiuni s-au extins apoi în Asia și Europa. Nikkei 225 a încheiat sesiunea de tranzacționare de luni cu 12,4% mai puțin decât la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce indicele paneuropean Stoxx600 a pierdut aproximativ 2%.
Aterizare ușoară a economiei SUA
„Sunt foarte ezitând să folosesc cuvântul „R” (recesiune), pentru că nu cred că suntem acolo; dar acesta este ceva la care suntem foarte atenți”, a spune Elizabeth Crofoot, economist senior la firma de analiză a muncii Lightcast.
De fapt, unii economiști încă se simt încrezători în șansele economiei americane de a scăpa de inflația ridicată fără a intra în recesiune, o realizare foarte rară totuși, cunoscută sub numele de aterizare ușoară, eveniment care a avut loc o singură dată, în anii 1990.
„O aterizare uşoară este în continuare cea mai probabilă evoluție”, consideră Michael Gapen, economist şef al Bank of America.
Pe lângă o potențială reducere de urgență a Fed, piețele văd acum că Banca Centrală Europeană (BCE) va decide o reducere a dobânzii de 0,5 puncte procentuale la următoarea sa ședință din septembrie.
Relaxare monetară întârziată de Fed
Fed-ul este una dintre puținele bănci centrale majore care și-a menținut ratele dobânzilor neschimbate.
„Pariurile mari pe o reducere a ratei între sedintele programate de politică monetară sunt un semnal clar că investitorii sunt foarte speriați. Cu siguranță este timpul ca Fed să taie dobânzile luna viitoare, dar economia SUA nu se prăbușește încă”, a spus Kyle Chapman, analist piețe valutare la Ballinger Group.
Deși alte bănci centrale reduc deja dobânzile, analiștii au avertizat că nu vor fi reduceri rapide ale dobânzilor și nici nu se va ajunge la ratele apropiate de zero din era post-criza financiară.
BCE a început tăierea dobânzilor din luna iunie, de la 4% la 3,7%, dar a avertizat că încă nu există o cale fermă pentru continuarea relaxării politicii monetare.
Banca Angliei a luat prima decizie de reducere a ratei dobânzii săptămâna trecută, spunând că economia Marii Britanii a încetinit suficient pentru a justifica o relaxare modestă a politicii monetare, dar a avertizat că va avea grijă „să nu reducă ratele dobânzilor prea repede sau prea mult”.
Economia SUA a crescut peste așteptări în T2/2024
Raportul de vineri privind ocuparea forței de muncă a arătat că performanța stelară a economiei SUA în ultimii doi ani s-ar putea apropia de final, deoarece rata șomajului a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, iar companiile și-au redus rapid ritmul de angajare.
Fed a decis să mențină ratele dobânzilor neschimbate la 5,5% la ultima sa întâlnire din 31 iulie, în ciuda faptului că președintele Jerome Powell a evidențiat semnele timpurii ale unei încetiniri economice.
Și piețele se tem că o primă reducere a dobânzii la mijlocul lunii septembrie de către Fed ar putea fi prea tardivă pentru a salva economia de la recesiune.
„Activele cu risc mai mare la nivel mondial continuă să se ieftinească, deoarece investitorii se tem că Fed a întârziat prea mult relaxarea politicii monetare”, a declarat Chris Turner, șeful de strategie pe piața Forex la ING.
Cu toate acestea, Szczepaniak a spus că pariurile actuale pe reducerea ratei dobânzilor Fed par exagerate atunci când ne uităm la imaginea de ansamblu.
„Dacă te uiți la economia SUA, aceasta este în continuare în creștere puternică”, a explicat el. „Creșterea PIB în al doilea trimestru a surprins, iar consumul gospodăriilor rămâne puternic, fără semne de încetinire semnificativă.”
Economia Statelor Unite era în continuare în creștere cu 2,8% în perioada aprilie-iunie, mult peste alte economii avansate.
Reducerile de urgență ale dobânzilor au fost rar făcute. În ultimele decenii, Fed a procedat astfel după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 și pe odul spargerii bulei tehnologice care a survenit în același an și apoi din nou în martie 2020, la izbucnirea pandemiei de Covid-19.
(Citiți și: ”Warren Buffett și-a înjumătăţit participaţia la Apple și a vândut acţiuni ale Bank of America în valoare de 3,8 mld. $”)
(Citiți și: ”Bursele se prăbușesc în întreaga lume – teama de o recesiune în SUA. Indicele bursei japoneze – cea mai mare cădere de după criza financiară globală”)
***
