Biblia Administrației – adoptată prin OUG: Controversele majore, Codul – ca instrument al ”coeziunii PSD”, reacțiile. Entuziasm printre ”baronii” locali

Codul Administrativ a fost adoptat marți, prin ordonanță de urgență, în pofida numeroaselor proteste și apeluri, atât din zona politică cât și din partea sindicatelor din administrația publică și a unor profesori de Drept.

Orice cercetare care ar încerca să evalueze caracterul ”de urgență” al Codului – o adevărată Biblie a comunităților locale – găsește fără efort prima miză:
iminentul Congres al PSD, acolo unde grupările de ”baroni” locali vor decide soarta partidului aflat în criză de leadership și în plină reorganizare. 

***

Viorica Dăncilă a declarat la începutul ședinței Executivului că noul Cod ar fi „un proiect important pentru modernizarea administrației publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanții structurilor asociative”.

„Prin acest act normativ creăm un cadru unitar și punem într-o formă mai clară, mai coerentă, mai simplificată, reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local”, a insistat premierul Viorica Dăncilă.

(Citiți – și reflectați – și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Codul, în varianta votată în Parlament, a fost declarat de CCR integral neconstituțional, dar actul normativ adoptat marți conține câteva dintre prevederile ce încalcă legea fundamentală, printre care și pensiile speciale pentru aleșii locali, declarate neconstituționale de mai multe ori.

Principalele prevederi controversate din noul Cod Administrativ

• Art. 139 – Legislația în vigoare prevede o majoritate calificată (de 2/3) ȋn adopatarea unei hotărâri de consiliu ce vizează patrimoniul unității administrativ teritoriale. Codul administrativ impune majoritatea calificată doar pentru hotărâri privind ȋnstrăinarea bunurilor din patrimoniu unității, mai exact translativitatea dreptului de proprietate, nu şi cele de administrare (concesiunea sau ȋnchirierea), care vor necesita doar jumătate plus unu din voturile consilierilor ȋn funcție.
• Art. 210 – Indemnizațiile pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinți de consiliu județean, vicepreşedinti de consiliu județean. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Curtea Constituțională s-a pronunțat ȋn două rânduri asupra neconstituționalității “pensiilor speciale” pentru aleşii locali, modalitatea aceasta a indemnizației pentru limită de vârstă având vicii de constituționalitate. Se acordă pentru toți cei care au dțeinut astfel de mandate începând cu 1992. Potrivit vicepremierului Daniel Suciu, impactul se cifrează la 100 – 150 de milioane de lei pe an. Va crește pe măsură ce se pensionează actualii primari sau foști primari (indemnizația se acordă la împlinirea vârstei de pensionare, se încasează simultan cu pensia calculată pe principiul contributivității).
• Art. 474 – Ȋn reglementările privind statutul funcționarilor publici, se instituie o nouă procedură pentru ocuparea funcților publice – recrutarea prin concurs național, şi ulterior selecția pe post – lucru cerut de Comisia Europeană. Funcţiile publice locale din în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora nu sunt vizate de concursul național.
• Art. 240 – Limitarea răpunderii primarului/preşedintelui de consiliu județean, prin semnarea actului administrativ, la “investirea cu formulă de autoritate”, respectiv la nivel de apreciere a necesității şi oportunității adoptării actului administrativ. – art 240 din OUG. Pentru legalitatea actelor vor răspunde exclusiv semnatarii lor –  funcționarii publici/personalul contractual. Primarii şi preşedinții de consiliu județean vor răspunde exclusiv pentru oportunitatea actelor adminsitrative, de legalitate doar ȋn raport cu atribuțiile specifice.  Federația Națională a Sindicatelor din Administrația Publică (FNSA) a solicitat ȋnlăturarea sintagmei “exclusiv”, explicând că textul este în contradicţie cu princiiile constituţionale ale angajării răspunderii pentru daune, cu principiul nediscriminării, principiul subordonării ierarhice, precum şi cu art. 497 din proiectul de cod conform căruia angajarea răspunderii funcţionarilor publici se poate antrena doar dacă se constată vinovăţia funcţionarului public/personalului contractual de către o instanţă judecătorească.
• A fost eliminată prevederea care-i proteja pe funcționarii care sesizează fapte nelegale (articolul privind “dreptul la protecţia legii al funcţionarilor publici care au sesizat încălcări ale legii, deontologiei sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei în cadrul autorităţilor şi înstituţiilor publice”).
• O serie de articole din OUG edulcorează atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) în ceea ce privește cariera funcționarilor publici (mobilitatea, promovarea, evaluare etc). Unele prevederi chiar transferă unele atribuții altor instituții, așa cum este cazul promovării înalților funcționari – în procedură, Agenția este înlocuită de Minsiterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Tot prin aceste modificări privind rolul ANFP sunt eliminate formele de control referitoare la modul în care se fac angajările şi sunt elaborate organigramele instituţiilor din administraţia publică locală. De exmplu, Art. 416, impune doar comunicarea, în 10 zile lucrătoare de la dispunerea măsurii prin act administrativ, a modificărilor intervenite în situaţia funcţionarilor publici şi a funcţiilor publice. Dispare astfel avizul ANFP cerut acum pentru acest gen de situații.
• Art.47 – Îl obligă pe președintele României să numească sau să refuze un ministru în 10 zile de la înregistrarea propunerii premierului. În caz de refuz (motivat), urmează alte 10 zile pentru a doua propunere. Prevederea este considerată neconstituțională, întrucât restrânge termenul maxim de interimat (45 de zile) în care șeful statului putea lua decizii. Extinde doar perioada în care premierul face nominalizările.

Președintele Klaus Iohannis: PSD distruge Administrația de dragul baronilor locali

Adminsitrația Prezidențială a reacționat la puțin timp după adoptarea OUG, printr-un comunicat în care șeful statului acuză PSD că vrea să distrugă și Adminsitrația, de dragul baronilor locali.

Prezentăm integral comunicatul Adminsitrației Prezidențiale:

PSD vrea să demonstreze cu toată tăria că sfidarea românilor este prioritatea zero a acestei guvernări.

În urma adoptării de către guvern a Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că după doi ani în care a încercat prin toate mijloacele să îngenuncheze Justiția de dragul unor corupți, PSD vrea acum să distrugă Administrația de dragul baronilor locali.

Este extrem de grav că o lege esențială precum Codul Administrativ, care înglobează sute de reglementări, cuprinse în prezent în mai multe acte normative, și care reprezintă practic baza legală a administrației publice din România, a fost adoptată de către guvern prin Ordonanță de Urgență. OUG este un instrument prevăzut în Constituție în mod explicit doar pentru situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.

Președintele Klaus Iohannis avertizează Guvernul că acest instrument nu mai poate fi folosit în continuare excesiv, în condițiile în care cetățenii s-au exprimat atât de clar pe 26 mai pentru nevoia de transparență și predictibilitate în legiferare.

Arhitectura de funcționare a întregii administrației publice din România va fi dramatic alterată prin acest Cod Administrativ. Nu există niciun argument și nicio justificare pentru adoptarea acestei Ordonanţe, care reprezintă un atentat la adresa întregului sistem administrativ.

Președintele României consideră că dezbaterea Codului Administrativ, de altfel absolut necesară, trebuie făcută de către Parlament, transparent și în urma unui amplu dialog social. Un act de o asemenea amploare și cu un asemenea impact este obligatoriu să fie elaborat de către unica autoritate legiuitoare a țării și nu de către Guvern, care, prin OUG, face un grav exces de putere, forțând limitele Constituției.

Credibilitatea și buna-credință ale PSD de a face singuri reforme, indiferent de domeniu, sunt nule, iar intervențiile catastrofale ale PSD în legislația penală și fiscală sunt cele mai edificatoare exemple.

Președintele Klaus Iohannis evidențiază că, după modificarea prin Ordonanță de Urgență a legislației în privința alegerii președinților de consilii județene, adoptarea Codului Administrativ prin OUG arată un plan mult mai amplu al PSD de a conserva puterea și de a-și servi baronii. PSD nu se poate schimba, iar lecția votului din 26 mai este una pe care acest partid este incapabil să o înțeleagă.

Avertismentele specialiștilor 

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) i-a cerut marți premierului să nu adopte Codul Administrativ prin OUG.

Documentul sfidează toate principiile de drept și are un singur scop – “acela de a proteja un grup de interese care doreşte să feudalizeze administraţia publică din România”, acuză sindicaliștii.

Sindicaliştii i-au reamintit premierului, într-un comunicat de presă, că adoptarea acestui act normativ sub forma unei oronanţe de urgenţă a primit avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

Adoptarea Codului Administrativ prin OUG ar însemna un exces de putere din partea Guvernului, atenționau săptămâna trecută mai multe cadre universitare de la facultăți de Drept importante din țară care i-au transmis premierului Viorica Dăncilă o scrisoare deschisă.

Semnatarii solicitau abandonarea la procedura prin OUG și eventuala transformare a acesteia într-un proiect de lege ce să fie propus Parlamentului, “unica autoritate leguitoare a țării”. Această variantă ar reprezenta o garanție nu numai pentru respectarea principiului separației puterilor în stat, dar și pentru asigurarea unei legislații clare, precise și predictibile pentru sistemul administrativ din România, precizau profesorii de Drept semnatari ai apelului.

Entuziasm printre baronii locali, care mulțumesc din inimă Partidului

Miza urgeței cu care a fost adoptat acest act esențial pentru administrațiile locale vine de la însuși Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea și una din cele mai influente voci din PSD în momentul în care partidulș încearcă să-și reapoziționeze ”baronii” locali.

Cel mai puternic sprijinitor al Vioricăi Dăncilă în ecuația de putere a PSD a scris, marți seară, pe facebook: 

Prieteni,

În calitate de Președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) mulțumesc Primului-Ministru Viorica Dăncilă, dar și Guvernului României pentru aprobarea Codului Administrativ în ședința de marți, 25 iunie 2019.

Reglementările din Codul Administrativ au fost discutate și au beneficiat de expertiza colegilor din Consiliile Județene din România, multe dintre propunerile acestora regăsindu-se în documentul aprobat. Este îmbucurător faptul că administrația publică are, în final, un instrument de lucru cerut de către cei care lucrează în administrație de foarte mult timp.

Consider că propunerile UNCJR la Codul Administrativ sunt de natură să aducă mai multe clarificări, să eficientizeze activitatea administrației în relația cu cetățenii dar, în același timp, are și darul de a-i responsabiliza mai mult pe funcționarii publici.

Pe de altă parte, prevederile Codului Administrativ susțin principiile descentralizării, dar și sistematizarea și concentrarea legislației din domeniul administrației publice.

Mă bucur că aceste propuneri ale UNCJR se regăsesc în prevederile Codului Administrativ, dar și că ele au fost acceptate și de partenerii noștri de dialog din cadrul Asociației Municipiilor din România (AMR), Asociației Orașelor din România și de Asociația Comunelor din România (AcoR). Iată că, după mai bine de 20 de ani de așteptare, administrația publică din România are un Cod Administrativ, o lege atât de necesară cu care să operăm în beneficiul cetățenilor și al comunităților.