vineri

7 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 august, 2012

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich şi-a exprimat îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, iar secretarul de stat din Ministerul Administrației și Internelor, de la București, Marian Tutilescu, a recunoscut situația.

„Se poate ca anularea prevăzută a controalelor pe aeroporturi şi în porturi să fie întârziată în continuare”, a declarat ministrul pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, citat de Mediafax.

El a precizat că „nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor terestre”.


„Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia (cu privire la) statul de drept”, a mai spus Hans-Peter Friedrich

La rândul lui, ambasadorul german la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, a declarat că, în opinia sa, este exclus ca statele UE să decidă asupra aderării complete la spaţiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie raportul suplimentar pe MCV, „cu un conţinut satisfăcător”, dar el a menționat că Berlinul susține aderarea României în doi pași.

Într-o declarație pentru Mediafax, Andreas von Mettenheim aminteşte că, aşa cum se ştie, condiţiile tehnice necesare aderării au fost îndeplinite, dar că până acum nu a existat nicio înţelegere privind aderarea completă, deoarece, în urma deficienţelor statului de drept şi a lipsei progreselor în domeniul combaterii corupţiei precum şi în cel al reformei în justiţie, constatate de ani de zile în cadrul activităţilor de monitorizare în domeniile justiţie şi afaceri interne, aderarea completă la Schengen nu părea, până în prezent, să fie posibilă din punct de vedere politic.

Întrebat dacă Guvernul Federal mai susţine varianta aderării în doi paşi, cu frontierele aeriane şi maritime în prima fază până la sfârşitul lui 2012, iar apoi cea terestră în 2013, ambasadorul a răspuns: „Da, în proporţie de 100%”.


El a amintit că Germania a condiţionat continuarea procesului de aderare de raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că raportul publicat la 18 iulie relevă progresele făcute de România în cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, însă se referă şi la preocupările faţă de ireversibilitatea şi sustenabilitatea reformelor, „preocupări care au fost întărite de recentele evoluţii în planul politicii interne a României”.

„Din acest considerent, Comisia porneşte de la premisa că actualele controverse politice din România periclitează într-o mare măsură progresele obţinute până acum şi dovedesc că multe reforme încă nu sunt bine ancorate. De aceea, Comisia va întocmi, până la sfârşitul acestui an, un alt raport în cadrul MCV pentru a evalua dacă s-a ţinut cont de preocupările sale şi dacă principii-cheie precum statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător, se bucură de o recunoaştere socială mai amplă”, menţionează Andreas von Mettenheim.

Autoritățile române par să se fi resemnat deja cu refuzul statelor UE de a permite României să adere la zona Schengen.

Șeful departamentului Schengen din acdrul MAI, secretarul de stat Marian Tutilescu, recunoaşte că şansele României de a primi o veste bună la Consiliul JAI din septembrie au scăzut.

„Într-o oarecare măsură era de aşteptat, dar deocamdată nu avem reacţii oficiale. Ca atare, abordarea privind aderarea în două trepte a României şi Bulgariei o vom menţine ca obiectiv pentru următorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne din septembrie. Pentru că România îndeplineşte absolut toate cerinţele tehnice, am stabilit cu ocazia ultimului Consiliu JAI că între raportul pe justiţie şi aderarea la Spaţiul Schengen, între Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi problematica Schengen nu există o legătură juridică şi nu poate fi făcută o legătură juridică, dar pe de altă parte ştim cu toţii că avem nevoie de unanimitate în vot, aşa încât nu exclud posibile reacţii negative la acest Consiliu”, a spus Tutilescu, la RFI.

Potrivit lui Tutilescu, „din păcate, în Olanda situaţia este la fel de confuză, pentru că să nu uităm că în data de 12 septembrie vor avea alegeri anticipate, Consiliul JAI va avea loc în 19 septembrie, nu există timpul material pentru constituirea şi întrunirea noului Parlament”.

”Ca atare, este posibil ca actualul Parlament olandez şi actualul guvern olandez, care este unul interimar să nu-şi asume responsabilitatea unei asemenea decizii – riscul este să pierdem termenul octombrie pentru deschiderea frontierelor aeriene şi maritime şi următorul termen real la care pot fi ridicate controalele la frontierele maritime şi aeriene să fie martie anul viitor”, a spus Marian Tutilescu.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: