Economia României va intra într-o contracție severă, cu o scădere a produsului intern brut (PIB) de 4,7%, însoțită de un deficit bugetar de 7.3% și de o rată a șomajului de 11%, potrivit datelor revizuite publicate de BCR, a doua cea mai mare bancă din România.
Scăderea PIB din Trimestrul 2 va fi măsurată cu două cifre, mai spun analiștii BCR, precizând, totuși, că eloborarea prognozelor este marcată de mari incertitudini legate de durata și amploarea pandemiei cu coronavirusul Covid-19.
În T3 / 2020, PIB ar putea crește cu 12,8% față de perioada anterioară, iar în T4 cu 0,7%. BCR se așteapăt ca în 2021 însănătoșirea economie să marcheze o creștere de 3,9%, datorată de efectul de bază și „presupunând că eventuala politică fiscală restrictivă va fi compensată de o politică monetară adecvată”, spune raportul BCR.
Rata inflației (IPC) ar urma să scadă la 2,8% (față de 3,4% anticipată anterior), mai ales ca urmare a scăderii accentuate a prețului petrolului, dar și a șocului singular al scăderii cererii.
De asemenea, „este probabil ca, în ciuda şocului scăderii cererii, ruperea lanţului de aprovizionare (în economie) să ţină inflaţia de bază la un nivel ridicat la sfârţitul anului 2020, de 3,8%”, situaţie în care „ratele dobânzii în termeni reali este probabil să rămână negative”.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor”)
În condiţiile menţionate şi a creşterii datoriei publice peste nivelul de 40% din PIB, entru a păstra România în categoria „recomandat pentru investiții”, agenţiile de rating vor lua în vizor mai degrabă măsurile (restrictive) de consolidare fiscală, dincolo de cilcul electoral.
„Credem că riscul declasificării (scăderii ratingului de țară) a crescut ca urmare a crizei Covid-19. Rămâne de văzut dacă abordarea (agențiilor de rating) se va modifica în condițiile în care pandemia a deteriorat creșterea economică pe termen scurt și datoriile”, mai spune raportul citat.
Estimările BCR se bazează, printre altele, pe o contracție a economiei Zonei Euro de 3,5% și invocă marile incertitudini legate de durata și amploarea pandemiei.
