Creșterea economică anemică din zona euro și creșterile lente ale prețurilor de consum au stârnit noi îngrijorări că Banca Centrală Europeană (BCE) s-ar putea confrunta cu amenințarea unei inflații prea mici, mai degrabă decât prea mari, au avertizat economiștii, potrivit Financial Times.
Dacă până recent BCE se lupta să țină sub control prețuri tot mai mari, prin majorarea ratelor dobânzilor până la un nivel record de 4% în septembrie 2023, perspectivele indică o evoluție la 180 de grade a inflației.
Consiliul Guvernatorilor BCE se va reuni joi, iar analiștii așteaptă pe scară largă o reducere a ratelor. Dacă până acum nu se anticipa nicio scădere a dobânzilor până în decembrie, noile date i-au făcut pe investitori să vadă drept sigură o reducere a ratelor-cheie cu un sfert de punct procentual, până la 3,25%.
Evitarea revenirii la o lume pre-Covid (cu rate negative și tiparnițe de bani turate), principala provocare pentru BCE
În septembrie, inflația anuală a scăzut la 1,8%, plasând-o sub obiectivul pe termen mediu al BCE de 2% pentru prima dată în ultimii trei ani.
Scăderea dobânzilor din această săptămână ar putea deschide calea pentru o serie de reduceri mai rapide și mai abrupte ale costurilor de împrumut, în efortul de a împiedica inflația să rămână persistent sub ținta BCE, au comentat economiștii. Piețele financiare preconizează acum că BCE va reduce ratele până la 1,7% în a doua jumătate a anului viitor.
„Evitarea unei reveniri la lumea pre-Covid (cu inflație sub 2%, n.r.) va fi una dintre cele mai mari provocări ale BCE”, a spus Jens Eisenschmidt, economist-șef pentru Europa la Morgan Stanley, care a lucrat până în 2022 la BCE.
Inflația prea mică, nu prea mare, a fost principala problemă a BCE
Istoric vorbind, o inflație prea mică, nu prea mare, a fost problema principală a BCE.
În 93 din cele 120 de luni până în iulie 2021, când a început creșterea recentă a prețurilor odată cu revenirea cererii în timpul pandemiei, inflația a fost mai mică decât obiectivul BCE. Ținta de 2% a fost introdusă în acea vară.
Aceasta a înlocuit un obiectiv mai conservator, care prevedea o inflație „sub, dar aproape de 2%”. Pentru a opri alte scăderi ale inflației, BCE a adoptat o politică monetară neconvențională, umflându-și bilanțul prin achiziții de obligațiuni și împingând ratele dobânzilor cheie în teritoriu negativ.
Creșterile minime ale prețurilor cresc pericolul de a intra într-o zonă deflaționistă, care poate declanșa un ciclu economic descendent, deoarece consumatorii amână achizițiile, în timp ce veniturile în scădere fac mai dificilă plata datoriilor. Depășirea deflației poate fi mult mai dificilă pentru băncile centrale decât controlul inflației.
Deocamdată, cele mai recente previziuni ale BCE anticipează că inflația anuală va atinge ținta de 2% în al patrulea trimestru al anului 2025. Acestea ar putea fi însă prea optimiste. Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a declarat săptămâna aceasta că datele recente „sugerează că poate vom ajunge la 2% în primul trimestru al anului 2025”.
BCE a crescut prea mult dobânzile, afectând o economie deja lovită de productivitate scăzută
Cu toate acestea, Sebastian Dullien, director de cercetare la Institutul de Politică Macroeconomică din Düsseldorf, a spus că creșterea slabă și scăderea accentuată a inflației sugerează că BCE „acționează prea încet (în ajustarea ratelor, n.r.) din nou”, adăugând că analiza băncii centrale asupra factorilor care stau la baza inflației este „eronată”.
Dullien este de părere că creșterea inflației dintre 2021 și 2023 a fost una temporară, cauzată de prețurile mai mari la energie și blocajele din lanțurile de aprovizionare, mai degrabă decât de o creștere fundamentală a cererii. El a spus că BCE a majorat prea mult ratele dobânzilor, afectând o economie deja lovită de productivitate scăzută, investiții slabe și o populație îmbătrânită.
„Politica monetară excesiv de restrictivă a exacerbat unele dintre problemele structurale”, a adăugat Dullien.
***
Urmărește-ne pe Google News
