Rata inflației a scăzut în septembrie sub 2% în zona euro, pentru prima dată după iunie 2021, aducând noi argumente conducerii Băncii Centrale Europene pentru o nouă reducere a dobânzii în această lună.
Inflația din cele 20 de țări care împart moneda euro a scăzut la 1,8% în septembrie de la 2,2% în august, arată datele publicate marți de Eurostat, fiind sub așteptările de 1,9% al sondajului Reuters, în primul rând pe fondul scăderii costurilor pentru energie și a prețurilor mai mici la mărfuri nealimentare.
În același timp, inflația de bază (fără prețurile volatile), a scăzut la 2,7% de la 2,8% din cauza creșterii mai lente a prețurilor serviciilor.
Creșterea prețurilor a fost peste ținta BCE ani de zile, cauzată de creșterea costurilor energiei, blocajele din industrie la redeschiderea post-pandemie și sprijinul fiscal generos, toate acestea ridicând rata inflației la peste 10% la sfârșitul anului 2022.
BCE a redus deja ratele dobânzii-cheie în iunie și septembrie, iar președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis luni cel mai clar semnal că ar putea avea loc o altă reducere la sfârșitul acestei luni, având în vedere tendința de stabilizare a prețurilor.
O astfel de reducere rapidă a ratei dobânzii nu a fost așteptată până de curând, dar semnalele de stagnare a economiei, slăbirea presiunii salariale și valorile inflației sub previziunile proprii ale BCE au contribuit la deciziile de scădere rapidă.
Susținând argumentele pentru o nouă reducere a dobânzii, inflația din zona serviciilor – poate cea mai urmărită componentă a creșterii prețurilor – a încetinit puțin în septembrie la 4,0% de la 4,1%, atenuând, dar nu ștergând complet temerile că presiunile interne ale prețurilor sunt în continuare active.
Creșterea rapidă a salariilor a ridicat în ultimii ani costurile serviciilor, dar economiștii au prezis o încetinire a ritmului, având în vedere contracția pieței muncii, creșterea economică mai slabă și majorările mai mici ale salariilor.
Scăderea costurilor energetice a rămas cel mai mare contribuitor la dezinflație, în timp ce prețurile bunurilor industriale non-energetice au crescut cu doar 0,4% față de anul anterior, trăgând, de asemenea, cifra în jos.
Lagarde a spus deja că inflația este acum sub nivelul de referință al BCE, un semnal care contestă propria versiune a băncii care prevedea presiuni inflaționiste de durată și revenirea la ținta de 2% abia la sfârșitul anului 2025.
Investitorii consideră acum în proporție de 85% că BCE va decide o nouă tăiere a ratei dobânzii pe 17 octombrie, față de doar 25% la începutul săptămânii trecute.
De asemenea, piețele pariază pe reducerea cu 0,5 puncte procentuale a dobânzii până la sfârșitul anului.
Acest lucru i-a determinat pe economiștii din băncile comerciale să-și schimbe previziunile, majoritatea băncilor mari pariind acum pe reduceri atât în octombrie, cât și în decembrie și, eventual, în ianuarie.
BCE a prezis o creștere a prețurilor de peste 2,5% la începutul anului, dar prețurile petrolului mai scăzute indică posibilitatea ca BCE să-și atingă ținta până la finele anului 2024.
***