Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânzile din zona euro cu încă 75 de puncte de bază, ducând rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5% și rata principală de refinanțare la 2%.
”Spre deosebire de deciziile de majorare a ratelor din iulie și septembrie, dimensiunea creșterii ratelor de astăzi pare să fi fost necontestată și susținută de toți membrii BCE”, punctează economiștii băncii olandeze ING.
Pe lângă creșterea așteptată a ratei dobânzii, BCE a anunțat și modificări ale operațiunilor țintite de refinanțare pe termen lung (TLTRO) și a decis să stabilească remunerarea rezervelor minime la rata facilității de depozit a instituției.
În puțin mai mult de trei luni, BCE a majorat ratele dobânzilor cu două puncte procentuale, fiind cel mai abrupt ciclu de înăsprire a politicii monetare de până acum. În ultimele două cicluri de majorare a dobânzilor, BCE a avut nevoie de cel puțin 18 luni pentru a majora ratele cu un total de două puncte procentuale.
”Creșterea ratelor de astăzi oferă o dovadă suplimentară a schimbării extreme de paradigmă la BCE (…). Acum, BCE a efectuat cele mai agresive majorări ale dobânzilor din istoria sa, în ciuda războiului din Europa, a absenței unor semne de supraîncălzire a economiei, ci chiar în prezența unor indicii tot mai pronunțate ale unei recesiuni care se profilează și a unei inflații record, care este determinată în principal de prețurile ridicate ale energiei și ale materiilor prime”, transmit specialiștii ING.
Specialiștii capital Economics se așteaptă ca BCE să continue politica de înăsprire a politicii monetare și în lunile următoare, ”chiar dacă recesiunea care ne pândește s-ar putea să fie mai profundă decât se așteaptă mulți dintre noi”.
O recesiune imposibil de evitat
De altfel, posibilitatea unei recesiuni în iarnă nu este exclusă nici de oficialii BCE. Președintele instituției, Christine Lagarde, admitea luna trecută se așteaptă ca economia zonei euro să se contracte în ultimul trimestru al acestui an și în primul trimestru al anului viitor.
„Este dificil de prezis care va fi rezultatul real în 2023, dar cu siguranță va fi un an dificil, în care primul trimestru va fi cel mai probabil negativ, deoarece credem că și ultimul trimestru din 2022 va fi probabil negativ”, a declarat Christine Lagarde, luni, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European.
Scenariul este confirmat de datele cu frecvență colectate la nivel european. Indicele PMI, realizat pe baza răspunsurilor date de managerii de achiziții din toate sectoarele economice, a oferit noi dovezi în octombrie că economia zonei euro alunecă într-o recesiune relativ accentuată, în vreme ce presiunile inflaționiste se mențin ridicate.
”Scăderea indicelui PMI compozit de la 48,1 în septembrie la 47,1 în octombrie a fost mai mare decât am anticipat noi sau decât consensul pieței. Indicele aferent producției a înregistrat o scădere notabilă (de la 48,4 la 46,6), dar și indicele aferent serviciilor a scăzut la rândul său (de la 48,8 la 48,2)”, notează Andrew Kenningham, economist șef pentru Europa la capital Economics.
Pe lângă creșterea vertiginoasă a prețurilor, care afectează cheltuielile și producția, „incertitudinea cu privire la viitoarele livrări de gaz face companiile mai precaute, ceea ce înseamnă mai puține investiții”, a punctat și economistul Commerzbank, Christoph Weil.
***
