Noua prognoză FMI: O treime din economia lumii se va contracta în această iarnă

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a menținut prognoza de creștere economică mondială de 3,2% din PIB în acest an, dar a redus estimarea pentru anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale, la 2,7% din PIB, potrivit unui raport publicat marți.

”Mai mult de o treime din economia globală se va contracta în acest an sau anul viitor, iar cele mai mari trei economii — Statele Unite, Uniunea Europeană și China — vor continua să stagneze. Pe scurt, ce e mai rău urmează să vină și pentru mulți oameni 2023 se va simți ca o recesiune”, se arată în raport.

Pentru economiile avansate, FMI estimează o încetinire a creșterii economice de la 5,2% în 2021 la 2,4% în 2022 și 1,1% în 2023.

În ceea ce privește grupul statelor emergente și în curs de dezvoltare, FMI anticipează un declin al ritmului de creștere la 3,7% din PIB în acest an și în 2023. Noua prognoză pentru 2022 a fost ușor îmbunătățită față de cea din iulie, reflectând o contracție mai mică decât se aștepta în Europa emergentă, se arată în raport.

Economia globală continuă să se confrunte cu provocări însemnate, efecte persistente a trei șocuri puternice:

• invazia rusă a Ucrainei;
• criza costului vieții cauzată de presiunile inflaționiste persistente;
• încetinirea creșterii economice a Chinei.

Războiul din Ucraina a declanșat o criză energetică în Europa care a dus la o creștere de patru ori a prețului gazelor față de 2021. În plus, acesta a perturbat livrările globale de cereale și nu numai de la Marea Neagră, generând o creștere la nivel global a prețului alimentelor, cauzând dificultăți gospodăriilor cu venituri mici.

Inflația larg răspândită și persistentă a declanșat o înăsprire a politicilor monetare, respectiv o apreciere puternică a dolarului american.

”Până acum însă presiunile asupra prețurilor se dovedesc destul de încăpățânate și o sursă majoră de îngrijorare pentru factorii de decizie. Ne așteptăm ca inflația globală să atingă un vârf la sfârșitul anului 2022, dar să rămână ridicată mai mult decât se aștepta anterior, scăzând la 4,1% până în 2024”, se arată în raport.

Aprecierea dolarului pune presiune suplimentară pe economiile în curs de dezvoltare. Fluxurile de capital către țările cu venituri mici sunt slabe, ceea ce creează dificultăți de finanțare a datoriei publice.

”Șocurile din 2022 vor redeschide răni economice care au fost doar parțial vindecate în urma pandemiei”, notează experții internaționali.

România și ECE

În Europa emergentă și în curs de dezvoltare, creșterea este proiectată la 0,0 la sută în 2022 și la 0,6 la sută în 2023. Datele pentru 2022 au fost revizuite în sus cu 1,4 puncte procentuale, iar cele pentru anul viitor cu 0,3 pp în jos.

Slăbiciunea economică reflectă o creștere estimată de –3,4% și –2,3% în Rusia în 2022, respectiv 2023 și o contracție estimată la 35% în Ucraina în 2022, ca urmare a războiului și a sancțiunilor internaționale menite să preseze Rusia să pună capăt ostilităților.

Pentru România, FMI estimează o creștere de 4,8% din PIB pentru acest an, respectiv 3,1% în 2023. Cifrele sunt în linie cu cele anunțate luna trecută, creșterea de anul viitor fiind ușor ajustată în jos, cu 0,3 pp.

Prognoza de inflație pentru 2023 a fost revizuită de la o rată medie anuală de 10% la 11%, iar deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 8,4% din PIB în acest an și să se corecteze ușor anul viitor, la 8% din PIB.

***