Austria Danemarca și Țările de Jos au anunțat marți că se opun planului de salvare propus de Germania și Franța, care doresc constituirea unui fond de 500 miliarde euro, bani pe care Comisia Europeană să îi distribuie gratuit țărilor afectate de coronavirus.
Potrivit Politico, miniștrii de Finanțe ai celor 3 state și-au argumentat poziția în cadrul reuniunii Ecofin organizate în sistem de videoconferință, la mai puțin de 24 de ore de la lansarea inițiativei franco-germane.
(Citiți și: ”Plan de salvare franco-german: eurobonduri de 500 miliarde euro. Berlinul acceptă datoria comună”)
Oficialii celor 3 state au repetat că țările lor susțin doar ideea ca UE să pună la dispoziția statelor membre un fond de creditare, cu condiții avantajoase, la care să poată apela țările cele mai afectate de restricțiile impuse de pandemie, astfel încât acestea să poată să își relanseze economiile.
”Suntem gata să oferim UE noi garanții pe baza cărora să poată acorda împrumuturi statelor membre și companiilor. Nu putem susține, așa cum o fac Franța și Germania,, ca UE să se împrumute de pe piețele internaționale ca să ofere granturi”, a transmis ministrul austriac de Finanțe Gernot Blümel într-un email adresat Politico.
(Citiți și: ”Anul 2020 văzut acum 15 ani de la Washington”)
Ministrul suedez al Finanțelor, Magdalena Andersson, care de obicei se alătură celor care critică orice propunere care implică coronabonduri, a afirmat că va aștepta propunerea Comisiei Europene de constituire a fondului de repornire economică și apoi va comenta subiectul.
Danemarca, Austria, Țările de Jos și Suedia au mai susținut că guvernele UE trebuie să acționeze în paralel, și pentru repornirea economiei, dar și pentru a-și reforma economiile.
Grupul de state care se opune emiterii de coronabonduri justifică această poziționare cu două chestiuni de principiu:
- pe de-o parte, susțin că nu este corect ca cetățenii lor să plătească pentru beneficiile acordate unor state care fie nu și-au așezat economiile pe baze sănătoase, fie nu au politici sustenabile pe termen lung
- pe de altă parte afirmă că actualele tratate nu permit Comisiei să cheltuiască mai mult decât veniturile, principiu care s-ar încălca dacă Comisia ar plăti dobânzi la credite pe care nu le-ar putea recupera din moment ce ar oferi ”bani gratis”.
Cele patru state și-au oferit disponibilitatea de a discuta ”orice propunere” legată de fondul de repornire economică.
(Citiți și: ”Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau”)
Comisia Europeană urmează să prezinte acest plan la data de 27 mai, informațiile furnizate de Bruxelles arătând că Ursula von der Leyen încearcă să pună la punct un mecanism mixt, de bonduri și de creditare.
Parlamentul European a anunțat că nu va vota acest plan dacă suma alocată este mai mică de 2.000 miliarde euro.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Nimeni nu vrea sa mai fie fraierul Romaniei, care refuza de trei decenii orice proiect de tara oferit guvernelor si Presedentiei pentru restructurare si tranzitia la dezvoltarea industriala, aducind competitivitatea si functionalitatea mediului economic national catre indicele 1, care sa asigure o dezvoltare sustenabila pe baza investitiilor industriale nationale si straine!
Nimeni nu mai este dispus sa sustina pe banii contribuabililor proprii, proiecte economice populiste de dezvoltare economica consumatorista ca ale Romaniei!